Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană vor încerca în săptămâna aceasta să rupă liniile de front în spatele cărora s-au încazarmat pe de o parte Germania, cel mai puternic bastion al austerităţii, iar pe de alta statele sudice, care caută cu disperare soluţii pentru a-şi readuce economiile pe linia de plutire. Din Sud, premierul italian Mario Monti a avertizat că aceasta este săptămâna în care zona euro trebuie să se salveze şi că nu este loc de eşec.
Liderii celor 27 de state din UE se vor reuni joi şi vineri într-un summit la care cancelarul german Angela Merkel crede că va putea recâştiga încrederea pieţelor şi va putea convinge statele europene să cedeze Bruxellesului controlul bugetelor într-un pas important pentru formarea unei uniuni fiscale, scrie CNBC.
Statele zonei euro s-ar putea lovi de "intensificarea atacurilor speculative" dacă la summit nu se va găsi o soluţie anticiză de durată. Una dintre temele care dezbină Europa este colectivizarea datoriilor prin emisiuni de eurobonduri pentru a permite reducerea costurilor de finanţare ale statelor cu probleme. Germania susţine că astfel de emisiuni pot fi făcute doar după formarea uniunii fiscale, proces care va dura probabil mulţi ani.
Cei patru mari
Însă când liderii Germaniei, Franţei, Italiei şi Spaniei, cele mai mari economii din zona euro, s-au întâlnit săptămâna trecută la Roma, preşedintele francez François Hollande a provocat-o direct pe Merkel, acuzând Germania de lipsă de solidaritate şi spunând că eurobondurile trebuie introduse cât se poate de curând. "Nu poate exista transfer de suveranitate dacă nu se dă dovadă de solidaritate", a spus socialistul Hollande.
La Roma, Merkel a rezistat presiunilor pentru a permite utilizarea fondurilor de salvare ale zonei euro de a finanţa direct băncile, fără implicarea guvernelor, soluţie propusă de Monti. Monti, Merkel, Hollande şi premierul spaniol Mariano Rajoy s-au înţeles însă asupra unui pachet de măsuri de 130 miliarde euro pentru impulsionarea creşterii economice în UE, nivel echivalent cu 1% din PIB-ul regiunii. Măsurile ar trebui adoptate la summitul de joi şi vineri, a atenţionat Monti.
"Creşterea nu poate avea rădăcini solide decât dacă există disciplină fiscală, dar disciplina poate fi menţinută numai dacă există creştere şi locuri de muncă", a afirmat oficialul italian, citat de Thomson Reuters.
Măsurile includ majorarea capitalului Băncii Europene de Investiţii, redirecţionarea fondurilor regionale ale UE şi lansarea bondurilor de proiect pentru cofinanţarea programelor majore de investiţii publice.
Reuniunea din această săptămână vine în condiţiile în care cele mai recente date economice schiţează o imagine descurajatoare pentru marile economii. Încrederea în economie a consumatorilor italieni, care se tem de efectele majorării taxelor, a scăzut în iunie la cel mai redus nivel de după 1996. De asemenea, în Germania, încrederea afacerilor în economie s-a redus în iunie puţin mai mult decât s-a anticipat, la minimul de după martie 2010.
Cei patru lideri au convenit, de asemenea, să mergă mai departe cu proiectul introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare, chiar dacă nu toţi membrii UE vor accepta planul. Cel puţin nouă state au indicat că se vor implica, formând un grup separat în cadrul UE, potrivit unor surse franceze.
Băncile în prim-plan
Summitul va produce, probabil, paşi importanţi spre realizarea unei uniuni bancare, primul dintre aceştia fiind investirea Băncii Centrale Europene cu puterea de a supraveghea băncile mari din zona euro cu operaţiuni internaţionale.
Pentru a sprijini băncile europene, BCE a decis săptămâna trecută să relaxeze criteriile de acceptare a anumitor tipuri de garanţi la acordarea de finanţare. Măsura facilitează accesul băncilor, în special al celor spaniole, la operaţiunile de lichiditate ale instituţiei. Un audit publicat vineri arată că băncile spaniole au nevoie de capital suplimentar de 62 miliarde euro pentru a face faţă problemelor. Rajoy va cere probabil astăzi finanţare de până la 100 de miliarde de la fondurile de salvare ale zonei euro pentru a consolida băncile.
Decizia BCE, care ar putea creşte riscurile asumate de instituţie, a fost însă criticată de banca centrală germană, Bundesbank.
"Adoptăm o poziţie critică. Nu vom accepta nimic din ceea ce nu trebuie să acceptăm (în privinţa colateralului - n.r.)", a declarat purtătorul de cuvânt al Bundesbank Michael Best, citat de Bloomberg.
FMI critică planul de salvare a băncilor Spaniole
Fondul Monetar Internaţional se opune planului prin care băncile spaniole, pentru salvarea cărora asigură asistenţă tehnică, vor fi sprijinite prin fonduri canalizate prin intermediul guvernului, scrie The Wall Street Journal.
Zona euro trebuie să stabilească rapid un mecanism care permite recapitalizarea directă a băncilor slabe "pentru a rupe asocierea negativă pe care o avem între bănci şi guverne", a declarat directorul general al FMI Christine Lagarde. Ea cerut introducerea unor măsuri "creative şi inovatoare" din partea BCE, sugerând astfel că instituţia ar putea reporni programul de cumpărare de obligaţiuni suverane pentru aducerea sub control a costurilor de finanţare sau ar putea reduce dobânda de politică monetară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
