Urmează stagnarea? Strategii spun că statele est-europene sunt aproape de potenţialul maxim de creştere economică. 2017 ar putea fi ultimul an stelar, după care urmează încetinirea

17 mai 2017 Autor: Catalina Apostoiu

Preşedintele polonez Andrzej Duda (dr.) în vizită la omologul mexican Enrique Pena Nieto, ocazie cu care cei doi şefi de state au semnat acorduri economice şi financiare. Polonia este în plină ofensivă de extindere a exporturilor. Mexic este considerat o poartă către piaţa americană

Perioada de creştere economică susţinută se apropie de sfârşit pentru ţările est-europene. Economiile din estul Uniunii Europene care sprintează îşi vor epuiza energia anul acesta şi de anul viitor vor începe să încetinească, scrie Bloomberg.

Deşi unele ţări au obţinut creşteri economice fără egal după criza financiară din 2008, avansul a venit pe fondul menţinerii inflaţiei la un nivel scăzut, iar economii ca Polonia şi România s-au confruntat chiar cu cele mai lungi perioade de scăderi de preţuri din istorie. Dobânzile se situează la minime record din Ungaria până în Cehia.

Însă în condiţiile în care economiile din regiune sunt acum aproape de potenţialul maxim de creştere, strategii sunt în alertă cu privire la revenirea puternică a inflaţiei. Iar, deşi toate cele şase ţări est-europene membre ale UE care au raportat cifre preliminare privitoare la PIB-ul pe primul trimestru cu mult peste cele ale zonei euro, creşterea economică riscă o încetinire treptată.

„Perioada de creştere puternică însoţită de inflaţie scăzută de care regiunea s-a bucurat în ultimii ani se apropie acum de final“, spune Liam Carson, analist la Capital Economics. „Se pare că 2017 ar putea fi anul de creştere maximă pentru Polonia, Ungaria şi România“.

Constrângeri legate de capacitate stau în calea fostului Est comunist al UE care are un PIB combinat de aproximativ 1.000 miliarde de dolari. Un potenţial deficit de forţă de muncă se numără printre semnele că volumul de resurse neutilizate este zero, iar orice noi stimulente ar putea intensifica riscurile inflaţioniste într-o perioadă în care raliul materiilor prime împinge deja preţurile în sus.

Comisia Europeană a estimat săptă­mâna trecută că ritmul de creştere a economiilor Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Sloveniei va încetini anul viitor, accelerând numai marginal în Cehia.

Guvernele s-au bazat pe politici fiscale şi monetare relaxate pentru a-şi impulsiona economiile, care au resimţit anul trecut restrângerea subvenţiilor UE. Măsurile au impulsionat cheltuielile consumatorilor şi au contribuit la reducerea diferenţei faţă de ţările vest-europene mai bogate.

Însă riscul creării de dezechilibre împinge băncile centrale să pregătească terenul pentru politici mai restrictive, chiar în condiţiile în care politica fiscală devine mai aspră şi generează presiuni suplimentare asupra creşterii.

Fondul Monetar Internaţional a îndemnat recent autorităţile să se pregătească pentru retragerea stimulentelor. Economiile din toate ţările est-europene membre ale UE, cu excepţia Estoniei, au funcţionat la sau peste capacitatea maximă, potrivit estimărilor fondului, creându-se astfel premisele unei posibile creşteri a inflaţiei. 

 

Imigraţia impulsionează economia germană

Un studiu recent realizat de Movinga arată că muncitorii străini din Germania au o contribuţie semnificativă la prosperitatea ţării, potrivit Euractiv. Germania este principala destinaţie a exporturilor româneşti.

O analiză a tuturor celor 16 landuri germane arată că landurile cu o proporţie mai ridicată de muncitori străini au un şomaj mai scăzut şi niveluri mai ridicate de investiţii de capital de risc. Numărul patentelor este de asemenea mai ridicat. Concluzia? Imigranţii au un efect pozitiv asupra economiei germane. Bazându-se pe datele furnizate de OCDE şi de biroului german de statistică (Destatis), studiul arată că diversitatea culturală a Germaniei este unul din factorii care contribuie la succesul economic al acesteia. Imigranţii reprezintă 9,6% din populaţia ţării, iar unu din cinci germani provine din imigranţi.

Faptul că în cazul Germaniei rata imigraţiei este atât de ridicată este doar o parte a poveştii, însă. Proporţia specialiştilor străini din industriile-cheie ale Germaniei revelă cu adevărat importanţa imigraţiei. Potrivit studiului, această proporţie este mai ridicată decât se crezuse anterior.

 

Excedentul comercial al zonei euro, la un maxim record în urma creşterii exporturilor

Excedentul comercial al zonei euro în relaţiile cu restul lumii a atins în martie cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei unice europene în 1999, pe fondul creşterii exporturilor, scrie Wall Street Journal. Creşterea puternică a exporturilor este un nou semn că zona euro va încheia probabil al patrulea an de redresare la un nivel ridicat. În acelaşi timp, însă, aceasta ar putea spori preocuparea administraţiei americane cu privire la valoarea euro pe pieţele valutare, cât şi la un deficit comercial cu zona euro care pare să crească.

Într-un raport separat, agenţia de statistică a UE a confirmat că PIB-ul combinat al celor 19 ţări membre ale zonei euro a avansat cu 0,5% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi cu 1,7% faţă de primul trimestru al aceluiaşi an. Exporturile de bunuri din zona euro s-au situat la 202,3 miliarde de euro în martie, cu 13% mai mult decât în luna similară a anului trecut. Deşi importurile au avansat într-un ritm mai rapid, excedentul a urcat totuşi la 30,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 1999. Excedentul comercial al zonei euro cu SUA pare să fi crescut în primele luni ale acestui an. Potrivit datelor Eurostat pentru UE, blocul a exportat cu 30,6 miliarde de euro mai multe bunuri în SUA decât a importat din cea mai mare economie a lumii în primul trimestru, în creştere de la 23,6 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

De ce stârneşte victoria lui Macron îngrijorare în Polonia şi Ungaria?

Polonia şi Ungaria se tem că, odată cu alegerea lui Macron ca preşedinte al Franţei, îşi vor pierde influenţa în cadrul Uniunii Europene, scrie NewEurope.eu. Polonia şi-a exprimat cel mai vocal din rândul statelor est-europene membre ale UE teama că ţările vecine occidentale mai bogate, dornice să-şi adâncească cooperarea reciprocă, vor eroda piaţa unică, piaţă care reprezintă cel mai mare beneficiu al apartenenţei la UE pentru ţările estice şi că reorientarea puterii către vest va duce la reducerea susţinerii financiare pentru ţările mai puţin bogate. Susţinerea de către Macron a ideii unei Europe cu mai multe viteze, care a câştigat teren în Germania şi alte membre ale UE de la decizia Marii Britanii de a părăsi blocul, ar putea duce la excluderea Budapestei şi Varşoviei din cercul factorilor de decizie. De asemenea, eforturile celor două ţări de a readuce puterea dinspre Bruxelles către statele membre ar fi obstrucţionate. Cât priveşte Ungaria, premierul Viktor Orban este cel mai apropiat aliat al Poloniei. „Poziţia Ungariei cu privire la o Europă cu mai multe viteze este clară - acest lucru ar însemna practic sfârşitul UE“, a declarat Szalbolcs Takacs, secretar de stat ungar pentru afaceri europene.

 

Europa Centrală şi de Est nu a reuşit să iasă din spirala salariilor scăzute

Salariile scăzute pun presiune pe economiile central şi est-europene. Potrivit unui studiu recent citat de Euractiv, salariile au scăzut la sub 30% din media germană, în timp ce productivitatea a avansat constant.

Concluzia studiului realizat de European Trade Union Institute (ETUI) este clară: criza economică a încheiat două decenii de creşteri salariale în Europa Centrală şi de Est. Potrivit datelor colectate de cercetătorul Bela Galgoczi, productivitatea muncitorilor din Polonia, Ungaria şi Cehia a continuat să crească, în timp ce costurile legate de ocuparea forţei de muncă au stagnat şi chiar scăzut, reînviind competiţia socială cu Vestul şi prinzând Europa Centrală şi de Est într-o spirală low-cost. Pentru ETUI, politicile economice eronate lansate după criză sunt de vină pentru această inversare a progresului social. Până în 2008, convergenţa salarială a fost susţinută de investiţii străine directe şi emigraţie, doi factori care au redus oferta de forţă de muncă şi au împins salariile în sus. Această dinamică s-a sfârşit odată cu criza. Însă, potrivit lui Galgoczi, intervenţia autorităţilor europene a înrăutăţit situaţia.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.05.2017

 
Cuvinte cheie:
europene
, potential
, crestere economica
, incetinire
, maxim
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide