Când moneda germană, Reichsmark-ul, s-a depreciat puternic după cel de-Al Doilea Război Mondial, ţigările au devenit moneda de schimb, în principal între soldaţii germani şi cei ai puterilor aliate, scrie Bloomberg Businessweek.
"Soldaţii şi civilii din Germania au îmbrăţisat la o scară suprinzătoare practicile specifice pieţei negre", scria în 1951 economistul Peter Senn în Jurnalul Financiar.
În ţările lovite de sărăcie, ţigările sunt la fel de bune ca şi banii. Aici se remarcă anumite mărci, precum Kent-ul, şi numai Kent-ul în România. Ţigările erau folosite la mituirea doctorilor pentru tratarea copiiilor bolnavi, pentru a scurta timpul în care se stătea la coadă, pentru a obţine carne de o calitate mai bună sau produse rare, accesibile elitei, notează Bloomberg Businessweek. Ţigările circulau atât de mult timp încât riscau ca mai degrabă să se deterioreze decât să fie fumate.
În China se spune că drumul spre un oficial corupt duce mai întâi prin plămânii lui. Un bax cu ţigări marca "Pisica bună" se vinde cu 890 de dolari în oraşul Xi'an, din provincia Shaanxi. În China, unde a face cadou sau a împărţi ţigări a intrat în tradiţie, un număr foarte mare de persoane fumează, iar ţigaretele de lux au devenit moneda obişnuită pentru mituirea oficialilor.
"Din cauza corupţiei, nu poţi face afaceri. De fapt, nu poţi face nimic dacă nu trimiţi cadouri celor aflaţi la putere", se arată într-un editorial publicat de agenţia de presă Xinhua.
În SUA, ţigările sunt monedă de schimb mai ales în penitenciare. "În închisoare, un pachet de ţigări costă suficient pentru a fi un obiect de schimb important cu o valoare standard în comparaţie cu alte bunuri care pot fi cumpărate", spune Stephen Lankenau, sociolog şi profesor la Universitatea Drexel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
