Business Internaţional

Vă rugăm să contactaţi direct MAE. Răspunsul ministerului se lasă aşteptat

Vă rugăm să contactaţi direct MAE. Răspunsul ministerului se lasă aşteptat

Autor: Bogdan Cojocaru

29.08.2012, 00:09 1445

Pe timp de criză, în mod normal am­basadele ar trebui să fie pionierii comer­ţului românesc în regiunile şi ţările în care consumul încă se dezvoltă, iar pro­ducătorii pot face faţă concurenţei, precum cele din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia.

ZF a încercat să afle ce strategii de promovare a comerţului sau companiilor locale au ambasadele şi autorităţile române în diferite state, dar s-a lovit de răspunsuri evazive şi, poate, de lipsă de interes. Ceea ce este îngrijorător este că, aşa cum s-a desprins din puţinele explicaţii mai cuprinzătoare, este că producătorii români nu sunt interesaţi de pieţe importante pe plan regional precum Turcia, în unele ambasade personalul specializat pe comerţ lipseşte, iar pentru unele regiuni nu există strategii specifice, ci doar globale.

Tema anchetei ZF sunt şansele pe care le are România să-şi extindă sau să-şi intensifice relaţiile comerciale cu economiile din afara UE, măsurile pe care Ministerul Afacerilor Externe le-a luat sau le va lua pentru a impulsiona comerţul cu diferite state şi, în special, cum încurajează România exporturile spre aceste economii şi ce companii sunt sprijinite, din ce domenii vin ele şi cum sunt încurajate să exporte.

Răspunsul primit din partea majorităţii amba­sadelor - din Emiratele Arabe Unite, Iordania, Irak, Kazahstan, Filipine, Coreea de Sud, Indonezia, Kenya, Nigeria şi Etiopia - a fost că informaţiile ar trebui cerute nu lor, ci MAE sau Ministerului Economiei. MAE a trimis confirmarea primirii răspunsului pe 31 iulie, dar răspunsul ministerului nu a ajuns. De asemenea, nici de la Ministerul Economiei nu au fost trimise explicaţii.

Turcia, piaţă apropiată, cu costuri minime de transport şi cu deschidere

Dar, în cel mai cuprinzător răspuns, Ambasada României în Turcia se plânge că "exceptând marile companii, care îşi fac singure programele de promovare, patronatele române - cu mici excepţii - nu dovedesc interes faţă de această piaţă importantă, apropiată, cu costuri minime de transport, solidă financiar şi cu deschidere spre lumea arabă şi fostele ţări din URSS din zona asiatică: niciun patronat nu a solicitat participare la vreun târg cu sprijin de la stat, participările fiind individuale. Ambasada subliniază că comerţul este realizat cu deosebire de firmele turceşti înfiinţate în România - peste 15.000.

Turcia este primul partener comercial al României din afara UE şi ocupă locul patru în clasamentul general, volumul comerţului bilateral înregistrând creşteri de câţiva ani.
La sfârşitul anului trecut volumul total a fost de 6,5 miliarde dolari, exporturile româneşti însumând 3,86 mld. dolari, iar importurile 2,64 mld. dolari.

Turcia este pe primul loc în statistica României din punct de vedere al excedentului comercial, pe locul patru în privinţa exportului şi pe poziţia a zecea la importuri. România importă însă din unele state produse energetice, notează ambasada.

"În schema actuală a ambasadei există un singur diplomat"

De asemenea, Ambasada României la Addis Abeba (Etiopia) notează că nu are consilier economic. "De altfel, în schema actuală a ambasadei există un singur diplomat, şeful misiunii, care se ocupă atât de relaţiile cu Etiopia - în toate domeniile, inclusiv economice şi consulare în calitate de însărcinat cu afaceri, cât şi de relaţiile cu Uniunea Africană (UA), în calitate de reprezentant permanent al României la UA."

Şeful misiunii atenţionează că nu este definită o strategie, nu sunt întreprinse măsuri speciale pentru a impulsiona comerţul cu Etiopia, existând în schimb strategii globale pentru continentul african, generale sau pe regiuni.

Ambasada României la Jakarta (Indonezia), mai cooperantă, explică pentru ZF că operatorii eco­nomici români interesaţi să intre pe piaţa indone­ziană sunt sprijiniţi cu furnizarea informaţiilor necesare pentru identificarea şi contactarea parte­nerilor indonezieni.

Însă, în general, atunci când se deplasează în Indonezia, reprezentanţii firmelor româneşti se limitează la contactarea partenerilor locali de afaceri, luând legătura cu Ambasada României doar în cazul în care apar unele probleme, precum cele cu logistica, transportul şi documentele.

"Este de menţionat că actuala criză economico-financiară a marcat negativ, considerabil, şi expor­turile României în Indonezia, numărul de firme româneşti care sunt active pe această piaţă fiind foarte restrâns şi fluctuant. Consider că numărul restrâns de firme româneşti care îşi manifestă interesul să intre pe piaţa indoneziană are drept explicaţie, printre altele, lipsa unui real fond de marfă disponibil pentru această piaţă, în condiţiile în care exportul românesc este predominant orientat, din motivele cunoscute, spre ţările europene", spune ambasadorul Gheorghe Vîlcu. Şi el notează că Ministerul Economiei a decis la sfârşitul anului 2010 să renunţe la reprezentarea pe care o avea în Indonezia.

Şi în Kenya secţia comercială a Ambasadei României şi-a suspendat activitatea la sfârşitul anului 2010.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO