Veneto devine centrul crizei bancare din Italia

25 nov 2016 Autor: Catalina Apostoiu

Pentru cei din bogata regiune Veneto din nord-estul Italiei, investiţiile în acţiunile Veneto Banca prezentau cea mai mare siguranţă, acţiunile băncii fiind date ca moştenire din tată în fiu. Nici nu se punea problema ca banca să aibă vreodată probleme.

Însă acest lucru s-a întâmplat, iar miile de acţionari individuali ai băncii şi-au văzut valoarea acţiunilor prăbu­şindu-se de la 40,75 de euro în 2014 la 10 cenţi, scrie Financial Times.

În august, Atlante, vehiculul privat sponsorizat de guvernul italian pentru a proteja băncile cu probleme, a preluat controlul asupra Veneto Banca şi asupra băncii mai mari Banca Popolare di Vicenza. Acţiunea a reprezentat de fapt un bailout şi ultimul episod din criza bancară a Italiei aflată în desfăşurare lentă.

Ambele bănci au avut de suferit de pe urma creditelor rele şi a capitalului slăbit, niciuna dintre ele neputând atrage investiţii.

Investitorii de retail din cele două bănci nelistate nu au avut de pierdut doar ca acţionari. Aceştia au luat de asemenea credite care erau garantate cu acţiuni ale băncilor, acestea ameninţând acum să declanşeze o cascadeă de default-uri.

Impactul asupra regiunii Veneto, încă una dintre cele mai bogate din Europa, ar fi dificil de exagerat. Peste 100.000 de investitori de retail din cele două bănci au văzut cel puţin 5 miliarde de euro evaporându-se din deţinerile lor în acest an. Estimările vizează o scădere cu cel puţin 3,4% a PIB-ului regional pe 2016. Însă povestea din sparele crizei bancare prin care trece regiunea nu se rezumă la problema creditelor neper­formante din Italia. Ca şi în cazul Monte dei Paschi di Siena, banca cu cele mai mari probleme din Europa, drama din Veneto ridică semne de întrebare legate de corupţie şi supraveghere insuficientă. Relaţia prea apropiată cu clienţii a dus la practici bancare care au generat problemele actuale.

Specialiştii spun că problemele indică necesitatea curăţării întregului sistem, aceasta necesitând mai mult decât eforturile fondului Atlante.

În anii ’60 şi ’70, cele două mari bănci din Veneto susţineau dezvoltarea puternică a regiunii. Zeci de mii de mici companii industriale au fost create şi, sus­ţinute de credite bancare, s-au dezvoltat rapid. Aces­tea au creat un ade­vărat miracol econo­mic în nord-estul Italiei, re­giunea rurală dând naştere unor busi­nessuri globale ca Benetton, Stefanel sau Geox.

Dependenţa com­pa­niilor de credite a fost crucială, spune Guido Corbetta, de la Uni­versitatea Bocconi din Milano. În unele cazuri, acestea erau acordate pe baza relaţiilor personale şi a încrederii mai degrabă decât pe baza unor criterii obiective, iar băncile erau bănci mutuale nelistate, ceea ce le permitea să rămână în mâinile localnicilor.

Nici Veneto Banca, nici Banca Popolare di Vicenza nu au fost listate public. Preţul acţiunilor lor pentru piaţa privată era determinat pe bază anuală de către management, cu ajutorul audi­torilor, şi supus aprobării acţionarilor.

Cei care cumpărau acţiuni deveneau nu doar acţionari, ci „soci“, cuvântul italian pentru membri sau parteneri. Calitatea de „socio“ conferea statut social şi se pare că şi câştiguri excelente din reevaluarea anuală a acţiunilor. Calitatea venea şi cu alte beneficii, cum ar fi aşa-numitele „kissing shares“.

Se pare că piaţa privată a celor două bănci a funcţionat până la criza datoriilor suverane din Italia.

În cazul Veneto Banca, cifrele sunt ilustrative. În 2011, banca a avut un profit de 160 milioane de euro. În iunie 2012, avea 54.000 de acţionari. Însă pierderile acesteia au început să crească puternic, ca şi numărul de acţionari. În 2014, banca avea 88.000 de acţionari şi credite noi de 2,4 miliarde de euro. În acel an, pierderea s-a ridicat la 650 milioane de euro, cea mai mare din istoria sa. În anul respectiv, Luca Zaia, guvernator al regiunii Veneto, i-a îndemnat pe acţionari să sprijine banca pentru ca aceasta să rămână independentă.

Raffaello Baratto, antreprenor, a vrut să vândă acţiuni din Veneto Banca în 2-014 pentru a cumpăra un apartament. Banca l-a îndemnat însă să nu vândă acţiunile şi i-a virat banii de care avea nevoie în cont. Cu toate economiile investite în acţiuni ale băncii, Baratto se teme că îi va fi imposibil să-şi plătească creditul.

„A fost o schemă bună până când muzica s-a oprit“, spune fostul şef al uneia dintre cele mai mari bănci ale ţării, care spune că elita financiară a ţării era la curent cu ceea ce se întâmpla.

Un raport din 2015 al BCE dezvăluie în acelaşi timp existenţa unor plăţi extravagante către directori şi a unor tranzacţii avantajoase pentru unii membri ai boardului Veneto Banca, dar şi a unor tranzacţii cu nume ca JPMorgan Chase.

Întrebarea este însă de ce autoritatea de reglementare a pieţei Consob şi Banca Italiei nu au intervenit mai devreme. În 2014, Banca Italiei a amendat managerii şi auditorii Veneto Banca cu 2,8 milioane de euro. Ambele bănci au trecut testele de stress din 2014. Banca centrală spune că nu a avut nicio putere asupra preţului acţiunilor acestora şi că există o colaborare cu procurorii de luni întregi.

Pier Carlo Padoan, ministrul italian de finanţe, neagă existenţa unei probleme sistemice la nivelul sectorului bancar, însă este de acord că investitorii de retail trebuie protejaţi.

În Veneto, furia împotriva politicienilor şi instituţiilor este palpabilă. O pierdere generală a încrederii este reflectată de erodarea bazei de depozite a băncilor.

Un plan de fuzionare a Veneto şi Vicenza şi disponibilizare a 3.000 de angajaţi riscă să declanşeze o criză socială pe lângă cea bancară, se tem localnicii.

Vor exista probabil şi consecinţe politice în contextul referendumului de pe 4 decembrie.

catalina.apostoiu@zf.ro

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2016

 
Cuvinte cheie:
veneto
, italia
, criza
, banca
, actiuni
, crestere
, probleme
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide