La rândul lor, antreprenorii din Silicon Valley, preocupaţi de impactul tehnologiei asupra modelelor tradiţionale de ocupare a forţei de muncă, finanţează studii şi donează pentru proiecte de cercetare.
Guvernele evaluează posibilitatea ca acesta să înlocuiască o parte din sistemele de protecţie socială din ce în ce mai complexe, costisitoare şi ineficiente, potrivit Forbes.
Un studiu recent privitor la UBI arată că acordarea unui venit lunar de 1.000 de dolari fiecărui adult din SUA ar creşte economia americană cu 2.500 miliarde de dolari până în 2025, scrie CNBC.
Potrivit studiului, realizat de Roosevelt Institute, cu cât este mai mare venitul universal de bază, cu atât cresc şi beneficiile pentru economie. Astfel, un venit lunar de 1.000 de dolari ar creşte economia americană cu 12,56% după opt ani.
Estimarea este bazată pe UBI plătit prin creşterea deficitului federal.
Ideea acordării unui astfel de venit a fost recent susţinută şi de câştigători Premiului Nobel în economie, scrie Forbes.
Sir Chris Pissarides, câştigător al Premiului Nobel în 2011, a susţinut UBI ca soluţie la inegalitatea generată atât de globalizare, cât şi de ascensiunea roboţilor şi inteligenţei artificiale.
Un alt câştigător al Premiului Nobel, Daniel McFadden, a susţinut venitul necondiţional ca soluţie de combatere a sărăciei.
În Italia, populiştii văd de asemenea UBI drept o soluţie pentru reducerea sărăciei.
Şomajul acolo a depăşit 11%, iar numărul celor care trăiesc la sau sub limita sărăciei aproape s-a triplat din 2006, la 4,7 milioane anul trecut, sau aproape 8% din populaţie, potrivit datelor agenţiei de statistică Istat, citate de Bloomberg.
Mişcarea populistă Cinci Stele a „impus ideea pe scena politică naţională, iar principalele partide sunt obligate să se implice“, spune Giorgio Freddi, profesor de ştiinţe politice la Univesitatea din Bologna.
