În urmă cu aproape 100 de ani, filosoful şi istoricul germanOswald Spengler publica o carte, "Declinul Occidentului", care aveasă facă carieră nu doar în Germania, ci în întreaga Europă.Spengler susţinea că Occidentul va sfârşi curând pentru că istorianu trebuie privită ca o evoluţie (cum făcea Hegel, de pildă).Paradigma lineară a evoluţiei istoriei era înlocuită de Spengler cuuna ciclică, analogă dezvoltării organice - naştere, maturitate,moarte, Occidentul găsindu-se atunci, spunea istoricul, în ultimulstadiu.
Discuţiile despre un posibil declin al Occidentului (de ce să nudiscuţi despre prăbuşiri, dacă civilizaţii şi imperii s-auprăbuşit?) au continuat să fie prezente în universităţi, dar cum săreacţionezi când ele sunt îmbrăţişate în discursurile politice,când devin nucleul unor acţiuni politice?
Premierul ungar Viktor Orban a susţinut sâmbătă la şcoala devară a tinerilor maghiari de la Tuşnad că Occidentul se aflăîntr-un proces inevitabil de disoluţie care va conduce la un"colaps general" ce va însemna un nou început. Problema premieruluiungar nu este ce se va întâmpla cu societatea de consumoccidentală, ci cu ce va fi ea înlocuită.
Astfel, Orban refuză o teorie des întâlnită potrivit căreianaţiunile nu se pot opri din dezvoltate, iar revenirea se va bazatot pe consum. Orban nu a dat nicio şansă Greciei de a-şi plătidatoriile şi susţine că Estul Europei trebuie să-şi găseascăpropriul model de dezvoltare întrucât "ţările puternice devin totmai slabe, iar cele slabe puternice".
Avertismentul său: "Imperiul Roman s-a destrămat şi întrebarea afost ce urmează după el. Acum noi trebuie să vedem nu ce seîntâmplă cu societăţile de consum, ci ce ar urma să vină dupăele".
Viziunea aproape apocaliptică a premierului Ungariei este însăprivită cu rezervă de profesorii de economie şi dur criticată deprofesorii de ştiinţă politică, deşi unii dintre ei admit că neaflam în faţa unei schimbări de paradigmă, vehiculată până înprezent în mediul academic, dar foarte rar în zona politică.
"Personal împărtăşesc ideea că suntem într-un moment deschimbare de paradigmă. Fiecare poate aştepta lucruri diferite dela această schimbare pentru că nu există aici profeţi. Suntemîntr-un proces în mişcare şi fiecare din acţiunile noastre poateschimba şi acţiunile altora", comentează analistul economicAurelian Dochia care face trimitere la Imperiul Britanic, aşa cumOrban a făcut trimitere la Imperiul Roman: "Imperiul Britanic adominat lumea şi apoi a decăzut, ceea ce nu înseamnă că a dispărutşi civilizaţia pe care a construit-o. Cred că şi cu civilizaţiiaoccidentală poate fi ceva asemănător. Chiar dacă se spune că dinurmă vor veni China sau India care să aducă o nouă vigoare,deocamdată eu nu văd o extindere a filosofiei meditaţieitranscendetale, dimpotrivă văd că indienii se îndreaptă spremodelul de consum occidental. Va exista o schimbare de paradigmă,dar nu cred că modelul de consum va fi pus în discuţie, pentru căel face parte din civilizaţie. După ce depăşeşti nevoile primare,hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, ajungi să faci din aceste lucrurivalori culturale: ce mănânci şi cum mănânci, cum te îmbraci, cecasă ai, intri într-un model care dă satisfacţie dincolo de nevoi.Nu cred că acest model cultural va dispărea", spune Dochia.
Dumitru Miron, prodecanul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE),zâmbeşte la previziunile lui Viktor Orban: Ca să înlocuieşti osocietate de consum trebuie să o fi avut.
"Este greu de spus că aparţinem unei societăţi de consum atâtavreme cât jumătate din Africa moare de foame. Unde este societateade consum câd milioane de oamani nu au apă? Este greu de spus,aşadar, că ceea ce unii numesc societate de consum (care a avutconotaţii peiorative în comunism) şi-ar fi epuizat rezervele decontagiune. În cazul în care mult mai mult din globul pământesc arfi atins nivelul de dezvoltare din Occident poate am putea vorbidespre apusul unui model. Dar nu acum. Şi, în orice caz, Europa deEst este prea departe de nivelul de dezvoltare al Occindentuluiîncât preocuparea ei trebuie să fie sărăcia, nu bunăstarea altora.Estul Europei este atât de încât nu-şi poate propune să înlocuiascăceva cu altceva pentru că nu are ce înlocui", afirmă Miron.
Stelian Tănase, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice aUniversităţii Bucureşti susţine, la rândul său, că liderul de laBudapesta se foloseşte de actuala situaţie economică şi financiarădificilă pentru a-şi argumenta teoriile sale care suntantiliberale, împotriva pieţei şi în favoarea unui stat cât maiconstrângător.
Orban, a cărui partid a câştigat alegerile de anul trecut cu 75%din voturi a luat o serie de măsuri considerate la vremearespectivă împotriva pieţei - impozit pe câştigurile băncilor,naţionalizarea pilonului II de pensii.
Sâmbătă la Tuşnad el a pledat pentru un stat puternic, afirmândcă cei care mai susţin că piaţa liberă trebuie să dicteze regulilefac parte din "lumea veche" accea a consumerismului de tipoccdental la a cărui sfârşit tocmai asistăm. Orban a mai susţinutcă un stat puternic nu poate fi puternic dacă nu are în spate onaţiune puternică.
"Orban este antiliberal, împotriva pieţei libere,antibudapestan, antiintelectual, naţionalist, rural. El înţelegeprin naţiune pe toţi maghiarii şi cei din Slovacia şi cei dinSfântu Gheorghe, este <părintele> naţiei. Discursul său legatde decăderea societăţii de consum este menită să-i întărească luipoziţia şi viziunea sa etatistă. Este de înţeles, existenţa unuistat puternic este susţinut mai degrabă de liderii unor ţări micipentru că în competiţia liberă ei ar fi striviţi de ceilalţi",spune Tănase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
