În august 2016, la Casa Albă a fost primit un plic care conţinea restricţii de securitate extraordinare. Trimis de Agenţia Centrală pentru Informaţii (CIA), plicul, cu restricţia "informaţii doar de citit", era adresat doar preşedintelui Barack Obama şi la trei consilieri. Raportul CIA, alcătuit pe baza unor surse din interiorul instituţiilor guvernamentale ruse, conţinea detalii despre implicarea directă a preşedintelui Vladimir Putin în campania cibernetică ce avea scopul perturbării şi discreditării scrutinului prezidenţial american. Însă raportul mergea mai departe: existau detalii specifice despre obiectivele ambiţioase ale îndrăzneţei operaţiuni a lui Vladimir Putin - înfrângerea sau cel puţin afectarea imaginii candidatului democrat, Hillary Clinton, şi facilitarea victoriei adversarului, republicanul Donald Trump, afirmă surse citate de cotidianul The Washington Post. La solicitarea serviciilor americane, publicaţia a decis să nu difuzeze toate informaţiile obţinute despre acest caz.
În acel moment, se ştia deja că hackeri ai servciilor secrete ruse accesaseră de un an sistemele informatice ale Partidului Democrat şi Partidului Republican din SUA. În iulie 2016, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) iniţiase o anchetă privind contacte între oficiali din Rusia şi apropiaţi ai lui Donald Trump. Tot în iulie, aproape 20.000 de emailuri sustrase de la Comitetul Naţional Democrat fuseseră publicate de site-ul WikiLeaks.
Preşedintele Barack Obama le-a ordonat principalilor consilieri de securitate să evalueze vulnerabilităţile în sistemul electoral şi să afle ce informaţii putea utiliza Vladimir Putin pentru a influenţa rezultatul scrutinului din Statele Unite. În următoarele cinci luni, Administraţia Barack Obama a dezbătut în secret zeci de opţiuni pentru a contracara acţiunile Rusiei sau a sancţiona această ţară. Printre opţiunile analizate se numără atacuri cibernetice asupra infrastructurii ruse, dezvăluirea unor informaţii colectate de CIA care l-ar afecta pe Vladimir Putin şi sancţiuni pentru afectarea economiei Rusiei.
În decembrie 2016, Barack Obama a aprobat un set modest de măsuri mixte, sancţiuni economice punctuale, expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi şi închiderea a două reprezentanţe ruse.
Barack Obama a aprobat şi un plan secret care prevede instalarea unor arme cibernetice în infrastructura Rusiei, echivalentul digital al bombelor, care ar urma să fie detonate în situaţia escaladării conflictului dintre Washington şi Moscova. Proiectul era încă în etapa de planificare în momentul încheierii mandatului preşedintelui Barack Obama. Noul preşedinte, Donald Trump, poate decide asupra oportunităţii utilizării acestei arme cibernetice.
La nivel politic, ingerinţele Rusiei în scrutinul prezidenţial american sunt considerate "infracţiunea secolului", un atac fără precedent şi în mare parte încununat de succes pentru destabilizarea sistemului democratic american. Denis McDonough, şeful cancelariei prezidenţiale în mandatul lui Barack Obama şi unul dintre consilierii care au avut acces la informaţiile secrete, a explicat că Administraţia de la Washington a tratat ingerinţele Rusiei ca fiind un atac vizând "inima sistemului".
Rezultatul scrutinului prezidenţial a fost "şocant"
Pe parcursul campaniei electorale, Casa Albă a coordonat eforturile pentru contracararea ingerinţelor Rusiei cu Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Agenţia pentru Siguranţă Naţională (NSA) şi cu Biroul Federal de Investigaţii (FBI). În pofida avertismentelor sumbre, nu au fost constatate perturbări ale sistemului informatic electoral în ziua votului, pe 8 noiembrie 2016, nu există dovezi privind fraude electorale sau privind manipularea voturilor electronice.
Însă rezultatul scrutinului - victoria lui Donald Trump - a fost "şocant".
"Atmosfera la Casa Albă era sumbră şi şocantă", afirmă un fost oficial din echipa prezidenţială. "Era o atmosferă specifică funeraliilor", confirmă un alt fost oficial.
În decembrie 2016, au fost decise o serie de sancţiuni financiare care vizau Agenţia rusă pentru Informaţii Militare (GRU), Serviciul Federal de Securitate (FSB), oficiali din cadrul serviciilor secrete ruse şi companii asociate. Tot atunci, Barack Obama a luat decizia expulzării a 35 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj.
Proiectul armei cibernetice americane
"Vom continua să aplicăm o serie de măsuri în momentul şi locul pe care le vom decide, iar unele dintre aceste măsuri nu vor fi făcute publice", a atras atenţia Casa Albă.
Planul secret lansat de Barack Obama constă în instalarea unor coduri cibernetice în sisteme din Rusia. În acest sens, fostul preşedinte a emis un ordin care autorizează un program secret efectuat de Agenţia pentru Siguranţă Naţională (NSA), Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi Comandamentul cibernetic american. Operaţiunea cibernetică încă este în etapele primare şi implică instalarea unor softuri în reţele ruse "considerate importante pentru adversar"; "efectele vor fi dureroase şi vor genera disconfort", a explicat un fost oficial SUA.
Softurile au fost dezvoltate de NSA şi pot fi activate de la distanţă, ca parte a reacţiei cibernetice la agresiunile Rusiei, putând viza, printre altele, reţeaua de electricitate sau sistemul electoral prezidenţial.
Operaţiunea este pe termen lung, iar, potrivit The Washington Post, serviciile secrete nu vor mai avea nevoie de aprobări suplimentare din partea lui Donald Trump, deşi acesta poate emite un ordin de oprire a proiectului.
