Amprenta economică a Americii la nivel mondial păleşte încă din anii ’50, dar tendinţa a devenit evidentă în ultimii 15 ani, în parte din cauza problemelor politice şi economice interne. Polarizarea politică în SUA este la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, încrederea în economie scade, iar majoritatea americanilor nu mai acceptă ca ţara lor să intervină cu armata în străinătate. Aceste intervenţii militare simbolizau cândva supremaţia americană.
SUA îşi pierd din influenţă şi acasă şi în afară
SUA şi-au pierdut o mare parte din influenţa pe care o aveau foarte aproape de casă, în America de Sud, iar ţările din regiune o duc destul de bine, notează The Guardian. Sărăcia se reduce accentuat pentru prima dată în generaţii. De asemenea, Fondul Monetar Internaţional, instituţie financiară internaţională cu sediul la Washington, şi-a pierdut cea mai mare parte din influenţa pe care o avea în ţările cu venituri medii. Şi aceste economii s-au descurcat remarcabil în anii 2000.
Guvernul american îşi pierde şi din influenţa pe care o are asupra marilor companii americane, iar un exemplu clar în acest sens sunt afacerile americane cu operaţiuni în străinătate, inclusiv în România. Cele mai multe companii americane prezente în România – fie că este Ford, Coca-Cola sau Delphi (care produce componente auto) - ajung aici venind din paradisuri fiscale, strategie prin care vor să „fenteze“ Fiscul american, în condiţiile în care datoria suverană a SUA este cât economia. Cea mai mare companie americană care a venit în România direct din SUA este McDonald’s.
Tot pe teritoriul României este evidentă schimbarea polilor economici mondiali. Anul trecut producătorul american de carne Smithfield, prezent pe piaţa românească din 2004, a fost preluat de compania chineză Shuanghui Group printr-o tranzacţie care evaluează compania americană la 7,1 miliarde dolari. Aceasta a fost, la acea vreme, cea mai mare preluare a unei companii americane de către alta chineză.
Capete de pod chinezeşti
De altfel, chinezii îşi stabilesc încet dar sigur în Europa de Est capete de pod către Vest. Ungaria, Serbia şi chiar România au evocat posibilitatea asumării rolului de poartă către Occident a afacerilor chineze. O companie chineză produce automobile în Bulgaria şi nu a făcut niciun secret că scopul suprem este penetrarea pieţei occidentale. Între timp, China îşi construieşte cele mai mari rezerve valutare din lume.
China este o putere în ascensiune, dar, se pare, guvernul chinez nu este interesat să clădească un imperiu. Spre deosebire de SUA, care au sute de baze militare peste tot în lume, inclusiv în România, China nu are niciuna. Beijingul pare că este interesat mai ales de creşterea economiei, pe eforturile de a face din China cât mai curând posibil un stat dezvoltat.
Analiştii au calculat că PIB-ul nominal al Chinei îl va depăşi pe cel al SUA în 2024, propulsat de creşterea întreită a cheltuielilor consumatorilor.
„China a început să revină la locul din economia globală pe care-l ocupa timp mii de ani înainte de revoluţia industrială“, notează Reid, analist la Deutsche Bank.
China devine noua superputere economică deoarece „fură“ ce este mai bun din capitalismul occidental şi împleteşte ce a „furat“ cu planificarea centralizată. Istoricul şi economistul american Robert W. Fogel într-un material publicat de revista Foreign Policy. El a calculat că în 20140 economia chineză va ajunge la 123.000 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât era economia mondială în 2000. PIB-ul per capita se va situa la 85.000 de dolari, de două ori mai mare decât în UE, ceea ce va face din China un stat superbogat, crede Fogel.
SUA, cu doar 3% din populaţia planetei, nu vor mai putea domina la nivel mondial în condiţiile în care statele asiatice, care au 60% din populaţia lumii, se vor moderniza.
