Business Internaţional

Zona euro, cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 10 ani

Pierre Moscovici, comisarul european pe economie, nu a menţionat în raportul CE criza din Catalonia, iar estimările de creştere pentru Spania sunt revizuite în sus la 3,1% pentru 2017. Luna trecută, Banca Centrală Europeană a anunţat lansarea procesului de restrângere a masivului  său program de achiziţii de obligaţiuni prin care a încercat în ultimii ani să scoată zona euro din criză. Cifrele pentru Grecia, ţara europeană cel mai profund afectată de criză, sunt încurajatoare. CE estimează o creştere de 1,6% pentru Grecia în acest an, urmată de rate de 2,5% în 2018 şi 2019.

Pierre Moscovici, comisarul european pe economie, nu a menţionat în raportul CE criza din Catalonia, iar estimările de creştere pentru Spania sunt revizuite în sus la 3,1% pentru 2017. Luna trecută, Banca Centrală Europeană a anunţat lansarea procesului de restrângere a masivului său program de achiziţii de obligaţiuni prin care a încercat în ultimii ani să scoată zona euro din criză. Cifrele pentru Grecia, ţara europeană cel mai profund afectată de criză, sunt încurajatoare. CE estimează o creştere de 1,6% pentru Grecia în acest an, urmată de rate de 2,5% în 2018 şi 2019.

Autor: Catalina Apostoiu

13.11.2017, 00:07 547

Perspectivele economice atât ale zonei euro, cât şi ale UE ca întreg sunt din ce în ce mai solide, potrivit Comisiei Europene. În pofida unor temeri care persistă, criza din ultimii ani pare să fi fost într-un final lăsată în urmă, scrie Deutsche Welle.

Comisia Europeană şi-a majorat proiecţia de creştere pentru zona euro pe acest an şi se aşteaptă ca blocul să avanseze cu 2,2% în acest an, cel mai rapid ritm de creştere dintr-un deceniu.

Comisia anticipase anterior un ritm de creştere de 1,7% pentru acest an, însă în raportul de toamnă şi-a revizuit puternic estimarea pe baza ratelor de creştere surprinzător de solide anunţate pentru trimestrul trei.

„După cinci ani de redresare moderată, creşterea europeană s-a accelerat de-acum“, a declarat comisarul european pe economie Pierre Moscovici.

În timp ce perspectivele generale sunt pozitive, principalele temeri ale comisiei privesc în principal tensiunile geopolitice dintre SUA şi Coreea de Nord, problemele cu care se confruntă economia chineză şi bineînţeles Brexitul.

Cu Brexitul în minte, Comisia Europeană şi-a revizuit estimările de creştere pentru Marea Britanie, reducându-şi proiecţia pentru acest an la 1,5% de la 1,8% şi anticipând o continuare a încetinirii în 2018 şi 2019. De asemenea, comisia se aşteaptă ca economia britanică să înregistreze doar o creştere marginală în următorii doi ani, de 1,3% în 2018 şi 1,1% în 2019.

Estimările comisiei sunt uşor mai pesimiste decât alte proiecţii pentru Marea Britanie, însă, având în vedere că până în acest an economia ţării a avansat cu 0,3% în trimestrele unu şi doi şi cu 0,4% în trimestrul trei, acestea nu par nejustificate.

Economia britanică a încheiat trimestrul trei cu rezultate amestecate, potrivit Bloomberg.

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări de 0,7% în septembrie, însă sectorul construcţiilor a suferit cel mai abrupt declin din 18 luni, iar deficitul comercial a continuat să scadă.

Creşterea economică a accelerat uşor la 0,4% în T3, însă nivelul se menţine cu mult sub media de dinaintea Brexitului, în condiţiile în care nesiguranţa politică şi inflaţia menţin cheltuielile consumatorilor la un nivel scăzut. „Având în vedere negocierile purtate în continuare cu privire la condiţiile ieşirii Marii Britanii din UE, proiecţiile noastre pe 2019 sunt bazate pe o prezumţie tehnică de statu quo în ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre UE şi Marea Britanie“, se arată în raportul comisiei. Raportul a fost publicat în aceeaşi zi în care un diplomat al UE de top a declarat că Marea Britanie trebuie să ia o decizie în ceea ce priveşte mult-disputata „factură de divorţ“ de UE în următoarele trei săptămâni, potrivit Deutsche Welle. Perspectivele de creştere a economiei UE nu au mai fost atât de solide de la criza financiară din 2007-2008 şi criza datoriilor din zona euro care i-a urmat. Dincolo de acest an, Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 2,1% pentru zona euro şi UE în 2018 şi de 1,9% în 2019.

„Avem veşti bune pe mai multe fronturi: sunt create mai multe locuri de muncă, investiţiile cresc, iar finanţele publice se consolidează“, a declarat Moscovici, evidenţiind de asemenea temerile legate de nivelurile ridicate ale datoriilor şi lipsa creşterii salariilor.

În Franţa, pe fondul reformelor semnificative din domeniul muncii promovate de preşedintele Macron şi al apelurilor repetate ale acestuia pentru o cooperare economică sporită la nivel european, aşteptările de creştere economică pentru 2017 au crescut la 1,6% de la 1,4%.

În raportul CE nu este menţionată criza din Catalonia, iar estimările de creştere pentru Spania sunt revizuite în sus la 3,1% pentru 2017.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană a anunţat lansarea procesului de restrângere a masivului  său program de achiziţii de obligaţiuni prin care a încercat în ultimii ani să scoată zona euro din criză.

În condiţiile în care creşterea UE este aşteptată să atingă 2,3% în acest an, urmată de 2,1%, ce a fost mai rău pare să fi fost lăsat în urmă.

Cifrele pentru Grecia, ţara europeană cea mai profund afectată de criză, sunt încurajatoare. CE estimează o creştere de 1,6% pentru Grecia în acest an, urmată de rate de 2,5% în 2018 şi 2019.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO