Preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro Jean-Claude Juncker a declarat că posibilitatea intrării Greciei în incapacitate de plată nu poate fi exclusă, iar statul elen nu se mai poate aştepta la solidaritate din partea membrilor uniunii monetare dacă nu implementează reformele pe care le-a promis. Toţi cei trei lideri ai partidelor de guvernământ din Grecia au respins adoptarea de noi măsuri de austeritate, forţând liderii europeni să amâne aprobarea celui de-al doilea pachet de bailout destinat Atenei, de 130 miliarde euro.
"Dacă găsim că nimic nu a mers bine în Grecia, nu va mai exista un program nou, iar aceasta înseamnă că în martie Grecia va trebui să se declare în faliment", a declarat Juncker, potrivit publicaţiei germane Der Spiegel. El a adăugat că spectrul falimentului ar trebui să încurajeze Atena să forţeze implementarea reformelor.
Reprezentanţii Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional au cerut reducerea şi mai mult a personalului aparatului de stat şi reduceri substanţiale ale salariilor, inclusiv diminuarea imediată cu 25% a salariului minim pe economie, în prezent de 750 euro pe lună, înainte de a permite finanţare suplimentară pentru Grecia, scrie Financial Times.
Oficiali din guvern au indicat că negociatorii UE şi FMI au respins o contrapropunere a Atenei de a îngheţa salariile pe trei ani şi tăia cu 10% contribuţiile la programele de asistenţă socială.
Fără noi fonduri, Grecia riscă defaultul în martie
"Distanţa dintre succes şi eşec, care ar putea fi cauzat de ghinion sau de neînţelegere, este foarte redusă. Suntem pe muchie de cuţit", a declarat ministrul elen al finanţelor, Evangelos Venizelos, după o nouă rundă de consultări cu miniştrii de finanţe din zona euro, potrivit Bloomberg.
Fără aprobarea rapidă a noului pachet de bailout, Grecia riscă să intre în default pe datoriile de 14,5 miliarde euro care vor ajunge la scadenţă în martie.
Negocierile progresează greoi şi pentru că oficialii europeni vor stabilirea tuturor elementelor acordului de finanţare externă destinat Greciei, printre care contribuţia creditorilor din sectorul public, precum BCE.
Atena vrea participarea creditorilor din sectorul public la programul de preschimbare de obligaţiuni alături de băncile private. Programul de preschimbare de obligaţiuni prevede reducerea datoriei de stat a Greciei la 120% din PIB până în 2020, cu restructurarea unor datorii de 200 miliarde euro către investitorii privaţi. Procedurea presupune pierderi de 70% din valoarea obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi.
Între timp, surse europene susţin că guvernele din zona euro ar trebui să ataşeze încă 15 miliarde euro la al doilea program de finanţare, de 130 miliarde euro.
Grecii neîncrezători golesc depozitele băncilor
Grecii au retras 65 miliarde euro din depozitele băncilor începând cu 2009, dintre care 16 miliarde euro au fost transferaţi în străinătate, scrie La Tribune. Sumele retrase nu sunt însă puse în circulaţie. Circa 32% din fondurile depuse la băncile din străinătate au revenit băncilor din Marea Britanie, iar 10% instituţiilor de credit din Elveţia. La finele lunii iunie, depozitele constituite la băncile din Grecia totalizau 188 miliarde euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
