Business Travel

Aeroportul Otopeni ajunge în doi ani la capacitate maximă. „Lucrăm la redeschiderea aeroportului Băneasa“

Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti

Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti

Autor: Ioana Matei

16.04.2017, 17:05 2976
Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a ocupat anul trecut locul patru la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile din Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia). Avansul de 18% din 2016 şi rezultatele din primele luni arată că aeroportul se apropie de capacitatea maximă. 
 
„Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane“, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
 
În acest context, Liviu Radu confirmă  redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. 
 
 „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior. Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter“, explică directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. 
 
Redeschis, dar cu limitări şi constrângeri
 
Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune“. 
 
Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior, însă conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro. CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi.
 
„Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată“. În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.
 
„Plan strategic“ şi pentru Otopeni. Cost: 900 mil. euro. Etapa actuală: studiul de fezabilitate
 
Acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o altă strategie, parte din Masterplanul de Transport al României.
 
”Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza finală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe“, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.
 
Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. ãAcest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori“.
 
Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual.
 
„Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.“
 
Veniturile CNAB (al cărei acţionariat se împarte între statul român, prin Ministerul Transporturilor 80% şi Fondul Proprietatea 20%) au ajuns anul trecut la 911 milioane de lei (aprox. 204 mil. euro), în creştere cu 16, 4% faţă de 2015, iar profitul net preliminar se situează la 229,7 milioane de lei, în creştere cu 28,5% (circa 51,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor preliminare referitoarela anul fiscal 2016 furnizate de reprezentanţii Fondului Proprietatea.
 
Trafic în creştere cu 23% pe aeroporturi
 
Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România a crescut anul trecut cu 23,5%, până la 16,39 milioane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). După aeroportul Henri Coandă în topul aeroporturilor se află Cluj-Napoca, cu 1,88 milioane de pasageri, iar pe trei aeroportul Traian Vuia din Timişoara, cu 1,16 milioane de pasageri. Din total, transportul internaţional are o cotă de 89,1% (14,6 milioane pasageri), restul fiind pasageri pe curse interne.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO