Lucrările la Biblioteca Naţională a României au început în 1986,după Revoluţie acestea fiind sistate. Timp de 20 de ani,structurile înălţate înainte de 1989 au fost conservate, bibliotecadevenind un loc numai bun pentru turnarea filmelor de groază saupentru exprimarea artei prin graffiti.
"Dintre toate clădirile comuniste, asta trebuia să fie cel mai marekitsch. De când a fost abandonată, clădirea a fost folosită în maimulte scopuri, de la turnarea de filme până la manifestăriartisitice exprimate prin graffiti pe pereţi. Ideea înainte deRevoluţie era aceea de a integra biblioteca într-un spaţiu culturalamplu. Lângă bibliotecă, urma să fie construite operă, operetă",spune Eliodor Popa, directorul departamentului de arhi-tectură dincadrul Carpaţi Proiect, proiectantul noului sediu albibliotecii.
Din tot acest complex gândit pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, numaibiblioteca începe să prindă contur. Astfel, în martie anul trecutlucrările la Biblioteca Naţională au fost reluate, acestea fiindrealizate de către Aedificia Carpaţi, companie deţinută de omulde afaceri Petre Badea, care s-a dezvoltat în ultimii ani mai alesprin contractele pentru reabilitarea unor clădiri din patrimoniulde stat printre care s-au numărat Ateneul Român, Banca Naţională aRomâniei sau Muzeul Naţional de Artă.
Compania s-a angajat ca în termen de 30 de luni de la începerealucrărilor noul sediu al bibliotecii să fie finalizat.
"Faţadele sunt în proporţie de 70% terminate, iar la interiorlucrările sunt gata cam în proporţie de 40%. Deci, se poate spunecă aproape am trecut de jumătatea lucrărilor. În medie pe lună,avem cam 500-600 de muncitori pe şantier. Am pornit de la 400 şi întotal cred că până la sfârşit circa 1.200 de oameni vor lucra întoate fazele acestui proiect", spune Andrei Ioniţă, director deproducţie din cadrul Aedificia Carpaţi.
Haine noi, structură veche
Arhitecţii spun că a trebuit să corecteze multe amintiriale fostului regim care se regăseau pe structura clădirii şi să leînlocuiască cu elemente noi.
"Încă din 1989 partea de structură, de fundaţii, era gata, dar amavut tare multe de corectat. Am eliminat toată arhitecturadiscutabilă. Încercăm să-i dăm o haină nouă bibliotecii. Pecoloanele bibliotecii se pot observa nişte structuri metalice. Peacestea se va fixa o nouă faţadă, astfel încât clădirea va aveapractic două faţade. Ultima este de protecţie, de asigurare aclimatului necesar, a condiţiilor de umiditate potrivite pentrupăstrarea cărţilor", spune Popa.
Pentru realizarea noului sediu au fost luate în calcul mai multemodele ale bibliotecilor din lumea întreagă, însă proiectul dincare s-au inspirat cel mai mult arhitecţii a fost cel albibliotecii franceze.
"N-am putut să mergem chiar până în esenţă, dar ne-am străduit",mai spune arhitectul.
Dincolo de un spaţiu suficient de mare pentru a adăposti milioanede cărţi din patrimoniul României, biblioteca va încerca să seadreseze unui public care s-a distanţat din ce în ce mai mult faţăde lectură, România fiind ţara europeană cu cel mai scăzut consumde carte pe cap de locuitor.
Astfel, vor exista săli de expoziţii, restaurante, cafenele, săliunde se vor putea viziona filme, săli de lectură speciale pentrucopii şi multe altele.
"Am încercat să îmbinăm funcţiunea de bibliotecă cu cea demulticulturalitate într-o clădire unitară. Primele două niveluridin cele şapte vor avea săli de conferinţe, de expoziţii, o aulă cu400 de locuri pentru spectacole. Vor fi amenajate săli de lecturăpentru copii, cafenele şi restaurante. Clădirea bibliotecii are osuprafaţă de 112.000 de metri pătraţi, cam cât o treime din CasaPoporului. Nu mai există în România o astfel de clădire. Sperăm săatragem lumea", spune Popa.
În plus, biblioteca a elaborat studiul de fezabilitate în ceea cepriveşte digitalizarea documentelor din patrimoniul culturalscris.
"Acest studiu a stat la baza politicii publice privinddigitalizarea în România, în acord cu recomandările ComisieiEuropene. Biblioteca Naţională a României desfăşoară un ampluprogram de digitalizare a documentelor din colecţiile speciale, înscopul creşterii accesului online la documente, a valorificării şia prezervării lor", spune Aurelia Perşinaru, director funcţiinaţionale din cadrul Bibliotecii Naţionale a României.
Arhitectul Eliodor Popa spune că, de exemplu, în Franţa există şi obibliotecă de filme, iar vizitatorii le pot viziona la televizoareindividuale.
"Când lucrările vor fi terminate, toate cărţile vor veni aici şi vafi creată în plus o rezervă de spaţiu pentru cărţile care vor veniîn bibliotecă în următorii 50 de ani", mai spune Popa.
Câte cărţi are România
"Fondul documentar al Bibliotecii Naţionale a României însumeazăpeste 12 milioane de volume. Biblioteca Naţională a României esteinstituţia cu rol patrimonial pentru cultura scrisă românească.Valoarea patrimonială a documentelor este inestimabilă, încondiţiile în care putem vorbi despre documente clasate, documentedin categoria colecţiilor speciale - carte veche, carte rară,manuscrise, incunabule, hărţi, partituri muzicale, documente dearhivă şi altele", spune Perşinaru.
Din aceste 12 milioane de volume, 600.000 de cărţi norocoase seaflă în sediul în construcţie al Bibliotecii Naţionale, restulfiind depozitate în mai multe locuri din Capitală şi dinprovincie.
"Sunt acum 600.000 de cărţi aici care sunt ţinute în anumitedepozite speciale. Condiţiile în care stau acum pot fi considerateexcelente comparativ cu depozitele unde erau ţinute înaintevolumele. De exemplu, în spatele Casei Poporului era fostul Stadional Republicii. La vremea respetivă locul era o floare aarhitecturii, dar a venit regimul, l-a dărâmat şi a făcut un garajpentru maşini. După Revoluţie acolo s-au depozitat zeci de mii decărţi, în nişte condiţii mizerabile. Au stat ani întregi în apă.Cărţile se află acum în mai multe depozite, şi prin Bucureşti, şiîn ţară. Unele se află în laboratoarele de restaurare a cărţii. Înmod normal, aceste laboratoare ar trebui să fie nişte locuri bune,dar ele mai au puţin şi pică", spune Popa. Nu se ştie câte volumes-au pierdut din cauza condiţiilor în care au stat şi nici cevaloare aveau acestea.
Carţile din noul sediu al bibliotecii sunt uscate şi stau unelepeste altele în săli proaspăt vopsite, în legături de 10-20 devolume, aşteptând parcă momentul în care vor fi curăţate de prafulde var şi vor fi aşezate în rafturi.
Va învia zona din jurul bibliotecii
Comparativ cu alte investiţii, care creează mai mult impact pentrufirmele care importă echipamente, reprezentanţii Aedificia Carpaţispun că poate maximum 10% din valoarea proiectului a fostexportată, de restul banilor beneficiind mai ales companiilocale.
"Majoritatea materialelor de construcţii folosite au fostachiziţionate de pe piaţa locală. A trebuit să importăm însăaluminiul. Tâmplăria este din import. S-au folosit 12.000 de tipuride materiale, de la sfoară şi cuie până la aluminiu. Deci, potspune că am lucrat cu circa 12.000 de companii. Înainte ideea erasă producem totul aici. Acum văd că ne apropiem de punctul în carenu mai producem nimic", spune Andrei Ioniţă, reprezentantulAedificia Carpaţi.
Potrivit acestuia, finalizarea clădirii va avea cu siguranţă unimpact pozitiv asupra locului în care este amplasatăconstrucţia.
"Va învia zona după apariţia acestei clădiri care va avea 250 delocuri de parcare, librării şi chiar o grădiniţă pentru copiiisalariaţilor. De exemplu, chiar dacă le asigurăm în incintaşantierului mesele, tot au apărut câteva dughene unde se duceaumuncitorii să-şi cumpere una-alta", spune Ioniţă.
El a mai precizat că atunci când biblioteca va fi finalizată, maibine de 1.000 de oameni vor lucra acolo, "fără a lua însă în calculcorpul tehnic sau pe cei care vor avea grijă de spaţiile verzi deexemplu".
Biblioteca Naţională a României se numără printre primele zecebiblioteci la nivel european, fiind plasată în urma biblioteciloraparţinând unor foste mari imperii precum Marea Britanie, Spania,Austria sau Germania.
După 20 de ani
- Valoarea investiţiei: peste 100 de milioane de euro
- Data la care au început lucrările: martie 2009
- Termen de finalizare: 30 de luni
- Număr mediu lunar de muncitori: 500-600
- Număr total de muncitori care vor lucra pe toată durataproiectului: 1.200
- 70% din faţade sunt finalizate
- 40% din lucrările din interior sunt finalizate
- Biblioteca va avea restaurante, cafenele, săli de expoziţie,săli de lectură pentru copii, o aulă de 400 de locuri unde se potviziona diferite proiecţii, gradiniţa pentru copiii angajaţilor dinbibliotecă, 250 de locuri de parcare.
- Circa 600.000 de cărţi sunt depozitate acum în noul sediu albibliotecii.
- Restul de cărţi până la 12 milioane se află în diferitedepozite din Bucureşti şi din ţară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
