Ministerul Economiei, proprietarul Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, susţine că se doreşte identificarea unor soluţii "cu maximă urgenţă" prin care contractele directe ale companiei să fie renegociate sau anulate, după cum a precizat ieri Tudor Şerban, consilierul ministrului economiei, dar realitatea arată că de zece ani aceste contracte sunt de neclintit în ciuda declaraţiilor politice.
Fiecare din ultimii patru politicieni care au ocupat fotoliul de ministru al economiei le-a pus gând rău la nivel declarativ "băieţilor deştepţi" din energie, dar niciunul nu a reuşit să-i înlăture pe cei care de un deceniu au priza cuplată direct la cea mai ieftină energie din România.
Astfel, în timp ce afaceri precum Energy Holding au ajuns la sute de milioane de euro, vistieria Hidroelectrica a fost ocolită numai în fiecare săptămână din 2010 de câştiguri potenţiale de 2 milioane de euro.
În total, potrivit unor calcule ale ZF bazate pe informaţiile livrate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, bursa de energie OPCOM sau pe declaraţiile făcute de-a lungul anilor de mai mulţi oameni politici de vârf, câştigurile care nu au intrat în companie prin vânzarea energiei pe aceste contracte şi nu pe bursă se ridică la peste 1,5 miliarde de euro în perioada 2001-2010. În prezent, doar seceta şi activarea clauzelor de forţă majoră îi ţine departe pe posesorii de contracte directe de energia hidro.
Problemă veche
"Este o problemă veche la care se doreşte rezolvarea de maximă urgenţă. Sunt două variante, fie renegociem contractele, ceea ce este foarte greu de realizat, fie le anulăm şi intrăm într-o problemă juridică asupra unei companii care acum oricum are probleme din cauza debitelor scăzute ale apei. Ministerul Justiţiei a transmis un punct de vedere, dar mie nu-mi este cunoscut în acest moment. Se negociază", a declarat Tudor Şerban, consilier al ministrului economiei Lucian Bode, în cadrul unei conferinţe organizate de Focus Energetic.
"Având în vedere că informaţiile solicitate nu pot fi identificate şi expediate în termenul iniţial de 10 zile, acestea urmează să vă parvină, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii dumneavoastră", a fost răspunsul dat de Ministerul Justiţiei în cursul zilei de marţi unei solicitări trimise de ZF pe data de 22.03.2011 privind concluziile instituţiei după analiza contractelor directe ale Hidroelectrica.
Cei zece norocoşi
Potrivit datelor transmise de Hidroelectrica, în acest moment compania are în derulare 10 contracte directe cu următoarele firme: Alro, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT Ag, Euro PEC şi EFT România. De exemplu, în 2010, lista celor care luau direct energie hidro cuprindea mai multe companii, în afară de cele enumerate mai sus fiind prezente Mittal Steel Galaţi, Patinoarul Braşov, Societatea Naţională a Sării, CNH Petroşani, Luxten şi Electrica.
"Cantităţile de energie şi preţurile cuprinse în contractele comerciale încheiate de către Hidroelectrica sunt informaţii de natură comercială, societatea comercială fiind producător/furnizor licenţiat şi participant activ în piaţa concurenţială a energiei. În contracte există o clauză legală de confidenţialitate, astfel încât datele aferente acestor contracte sunt cunoscute doar de administratorii şi reprezentanţi ai acţionarilor Hidroelectrica şi de instituţii ale statului cu drept de reglementare, control sau anchetă", au explicat reprezentanţii Hidroelectrica motivul pentru care aceste contracte sunt secrete.
Negocieri cu toată lumea
Aceştia nu au precizat câte din aceste contracte ar putea fi reziliate şi nici valoarea despăgubirilor pe care compania ar putea fi obligată să le plătească în cazul în care s-ar decide să le rezilieze unilateral.
"Negocierile se derulează cu toţi partenerii de contracte, până în prezent rezultatele nefiind satisfăcătoare faţă de mandatul dat de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica. Negocierile au ca obiectiv creşterea semnificativă a preţului, reducerea obligaţiilor contractuale anuale de livrare a energiei şi reducerea duratei contractului. Dacă rezultatele finale obţinute în urma negocierilor nu satisfac cerinţele mandatului acordat conducerii executive de către acţionarul majoritar al companiei, pot fi declanşate procedurile legale pentru încetarea acestor contracte în condiţii în care interesele statului să fie protejate", au mai explicat reprezentanţii Hidroelectrica.
Aceştia au mai precizat că prin aceste contracte directe de-a lungul anilor compania şi-a acoperit costurile de producţie şi o marjă de profit prin care au fost susţinute programele de dezvoltare şi mentenanţă.
Primii băieţi deştepţi
"Primele contracte au fost semnate în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge, ALRO Slatina, în condiţiile în care, în perioada 2001 - 2004, Hidroelectrica a fost singurul vânzător în piaţa concurenţială. Organizarea pieţei de energie din România, cu platformele de tranzacţionare administrate de OPCOM - PCCB (2006) (platforma contractelor bilaterale a bursei de energie - n. red.) şi PZU (2005) (piaţa pentru ziua următoare a bursei de energie OPCOM - n. red.) - a fost astfel definită prin Hotărârea nr. 890/iulie 2003 adoptată de către Guvernul României", au mai spus reprezentanţii companiei.
Un minus de 175 mil. euro pe an
La începutul acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte directe. În 2010 70% din toată producţia de energie a Hidroelectrica a fost vândută pe contracte directe. De exemplu, potrivit raportului administratorilor pe 2010, publicat de Fondul Proprietatea, document în care pentru prima dată au fost dezvăluite cantităţile, preţurile şi numele beneficiarilor direcţi ai energiei hidro, preţul mediu de vânzare era de 122 de lei pe MWh.
Pe bursa de energie OPCOM, pe platforma pentru ziua următoare (piaţa spot) preţul energiei a fost de 153,3 lei în 2010, iar pe platforma contractelor bilaterale preţul mediu era de 153,9 lei. În total, în acel an Hidroelectrica a vândut 14,9 TWh de energie pe contractele directe. Calculele arată astfel că numai în 2010 Hidroelectrica a renunţat la câştiguri de peste 110 milioane de euro, peste 2 milioane de euro pe săptămână. Din toamna anului trecut însă Hidroelectrica a activat clauza de forţă majoră pe contractele directe din cauza secetei care a afectat grav producţia de energie a companiei. Astfel, producătorul de energie nu a mai trebuit să-şi îndeplinească obligaţiile privind vânzarea energiei pe contractele directe.
"Clauza de forţă majoră se menţine în continuare. Speram ca odată cu topirea zăpezilor debitele să mai crească, dar pe râurile interioare apele sunt încă scăzute. Sperăm să mai crească nivelul Dunării", a mai precizat Şerban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
