"Capitalismul mi-a dat in mod cert capacitatea de a-mi realizapotentialul, libertatea economica pe care am avut-o. Mi-a datcapacitatea de a crea. Ar fi fost foarte trist sa raman un sef debirou si sa fac o munca repetitiva", spune Anca Vlad.
A vrut sa fie chimista, insa a intrat la Academia de StudiiEconomice (ASE) datorita unei profesoare care i-a spus ca areinclinatii inspre partea economica, spre nemultumirea parintilorcare erau amandoi ingineri.
Munca a inceput-o inca din timpul liceului, cand lucra intr-unlaborator de chimie, inlocuind laboratii care plecau in concediu,iar apoi "ca orice ASE-ist care vrea un banut", a lucrat ca si ghidla mare.
"Facultateaa fost o perioada intensa in viata mea. Faceam si ghidarie, maifaceam si traduceri pentru Camera de Comert. Toate explicalegaturile de mai tarziu. Eram traducator de engleza si franceza.Ma specializasem pe prospecte medicale si medicamente. Ori de cateori venea o firma farmaceutica in Romania ma contactau pe minepentru traduceri si pentru prospectele medicamentelor", isiaminteste Vlad.
Dupa industria mobilei a lucrat in cea demedicamente
Astfel a avut primul contact cu industria de medicamente,domeniu in care avea sa-si dezvolte mai tarziu afacerile. Dupa ce aterminat facultatea a primit repartitia in Bucuresti la actualulproducator Silvarom.
"Pozitia a fost de economist export, iar dupa doi ani m-au facutsefa la export. Dupa cinci ani am ajuns sa ma ocup de planul deexport al intregii tari, insa am pastrat tot timpul legatura cuCamera de Comert si cu medicamentele. Am continuat sa traduc intimpul liber la congrese, la simpozioane. Asa incat in 1987 canduna dintre firmele pentru care lucrasem a dorit sa-si deschida unbirou in Romania am primit jobul de reprezentant national", spuneAnca Vlad.
Era vorba de firma Beecham care astazi a devenit GlaxoSmithKline(GSK), unul dintre principalii jucatori de pe piatafarmaceutica.
A plecat de la stat din cauza banilor foarte putini si adegringoladei totale din acea perioada, iar dupa ce a lucrat laBeecham in 1990 a pornit la drum cu propria firma de marketing,care a fost inregistrata cu numarul 800, intr-o perioada in carefunctionarii nu au stiut cum sa scrie "marketing" si "toata lumeamerge in Turcia sa cumpere haine si sa le vanda la suprapret".
"Am zis ca daca exista o sansa si putem sa lucram pe contpropriu, hai sa-mi incerc puterile si norocul", mai spune ea.
Isi aminteste ca primii clienti au venit destul de greu, dupamai multe luni de incercari.
"Cinci luni de zile am tot scris. La vremea aceea nu existaumail-uri iar fax-ul costa foarte mult. Mergeam la cabina telex sitrimiteam peste tot sa-mi ofer serviciile. Initial a aparut o firmade medicina veterinara si apoi m-au contactat si cei de laSmithKline Beecham mai greu pentru ca erau suparati si apoi o firmade cosmetica. Am facut apoi o nebunie", mai spune ea.
"Nebunia" a presupus achizitionarea de filme de la BBC pe carele-a oferit Televiziunii Romane contra unui minut de publicitate lafiecare episod. Era vorba despre un film cu antreprenori care arulat multi ani, iar reclamele pe care le-a adus au fost cele lapasta de dinti Aquafresh. "Asa am inceput sa facem primeleprofituri", afirma ea.
De la vanzarea de medicamente, la achizitii defarmacii
In 1993 a pus bazele Fildas Trading, iar "in timp ce se inmulteanumarul de clienti, se inmultea si numarul de furnizori". Primelefarmacii cu care a lucrat au fost cele din zona Fagarasului si zonaBrasovului, apoi cele din Tulcea. "Ma ocupam personal si de importsi de acte si de vanzari pana cand am fost sapte. Apoi am ajuns la30, apoi la 50, apoi la 100 de angajati", spune ea.
Despre perioada 1993 spune ca a fost foarte interesanta, "cufoarte multa energie care s-a consumat in anii aceia".
In 1993, in perioada cand a stat acasa dupa ce nascuse primulcopil, un competitor care dorea sa intre in piata i-a convins totiangajatii sa se mute la firma de medicamente pe care el o punea pepicioare. Catalogheaza momentul ca fiind "destul de dur", insaspune ca a trebuit sa ocupe toate pozitiile pentru ca aveaobligatii comerciale.
"Imi amintesc ca am programat intr-o zi 70 de interviuri.Probabil ca au venit 60 de persoane. Oamenii cu care am discutat inziua aceea, inclusiv CEO-ul de astazi, inclusiv analistuleconomic-financiar, inclusiv COO, toti au fost angajati in acea zisi sunt cu mine de atunci", spune ea.
Urmatorul moment pe care il rememoreaza este cel din 1999, "canddistributia putea sa dea faliment", pentru ca leul se devaloriza depe o zi pe alta. Insa situatia a fost depasita prin negocierea uneimarje mai mari cu Ministerul Sanatatii.
Tot in 1999 a aparut si Catena, astazi a doua retea de farmaciidupa Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma.
"Noi nu eram un retailer. Dar exista deja un lant farmaceutic inRomania, Sensiblu, care se dezvolta si care apartinea unuidistribuitor, Mediplus. Am spus ca daca aceasta este tendintapietei, ca un distribuitor sa dezvolte si retailul, si la noi nu seintampla acest lucru, atunci nu vom face fata provocarilorulterioare. Nu aveam know-how si se punea problema achizitionariiunei firme", mai spune Vlad.
A platit pentru achizitia Argesfarm in ultimulmoment
In acel an statul a inceput privatizarile oficiilor farmaceuticeregionale, iar Fildas a intrat in licitatia pentru achizitiaArgesfarm, care avea 60 de farmacii, dintre care 30 in zonelerurale, adica "un punct de pornire foarte bun". A licitat si acastigat, insa s-a pus problema fondurilor cu care sa sustinaaceasta achizitie.
"Pe vremea aceea, aveai bani, nu aveai, licitai si beneficiai detrei luni in care sa-i strangi, astfel ca m-am dus la banci.Bineinteles ca la banci nu puteai face nimic. Existau si fonduri deinvestitii pe piata si ma gandeam ca ne puteam asocia cu ei, dars-a intamplat ceva foarte amuzant. Am fost la un curs dezvoltarepersonala la Londra, iar una dintre tehnici era sa-ti aduni curajulsi sa ceri ceva nemaipomenit cuiva. Am facut exercitiul cu unpartener, patronul unei companii specializate in medicamente siproduse chimice de uz larg", afirma ea.
Nu a obtinut creditul de la acea persoana, insa a primit ogarantie bancara, cu care a putut primi banii. "Am obtinut creditulsi am semnat dispozitia de plata in aceeasi zi, in ultima zi incare o puteam face la ora 18:00. Asa a fost achizitionatArgesfarm."
Despre perioada 2000-2008 spune ca a fost una de mare crestere,cu multe deschideri si dezvoltari regionale.
Penalizati pentru ca sunt firma romaneasca
Creditul comercial (termenul de plata) este mult mai importantpentru orice companie decat creditul bancar, pentru ca in primulrand este mai usor de obtinut, in timp ce creditul bancar blocheazaactivele, costa foarte mult, iar orice banca te conditioneaza.Aceasta a fost una dintre primele lectii pe care le-a invatat dinantreprenoriat. "Cu cat termenul de plata este mai mare, cu atat tupoti sa lucrezi cu banul, sa produci un profit suplimentar", afirmaea.
Firmele din grupul Fildas sunt inregistrate in Romania, insalucrul aceasta creeaza neplaceri.
"Eu am tinut foarte mult sa avem sediul in Romania, sa fim firmaromaneasca. Este usor sa te muti in Cipru, in Olanda si sa platestitaxe mai putine, insa la un moment dat vrei sa demonstrezi si ca sepoate ca firma romaneasca. Am platit pretul insa. Avem 30% pierderede punctaj la rating fata de orice firma straina numai pentru casuntem romani", spunea Anca Vlad. Antreprenoarea adauga faptul capierderea de punctaj a fost cauzata de instabilitate.
"A fost foarte dificil la sfarsitul anului trecut. Din cauzacrizei, bancile americane chiar prezente in piata romaneasca auinceput sa dea avertismente privind Romania chiar negative. A fosto perioada mai grea, dar
credem ca prin modul in care firma s-a comportat in tot acest timpin care am facut tot ce am putut sa ne platim la timp facturile,uneori chiar si in avans. Noi plateam in februarie cu un avans de3-4 luni ca sa vada ca suntem seriosi", mai spune Anca Vlad.
Proprietara Fildas mai spune ca situatia dificila din 2009 afost depasita prin renuntarea la investitii si printr-orestructurare derulata anul trecut, cand a anticipat ce avea sa seintampla in urma semnalelor pe care le avea din Germania. Deasemenea, anul viitor Fildas va negocia extinderea cu inca cinciani a finantarii.
"Avem un plan pe cinci ani si pornind de la acesta pe un an, siapoi ajustam in cadrul trimestrului."
Fildas Trading unul din principaliidistribuitori de medicamente, si-a bugetat pentru acest an o cifrade afaceri de circa 770 mil. lei (183 mil. euro). Anul trecutcompania a avut o cifra de afaceri de 188 mil. euro si pierderi de12,4 mil. euro, potrivit datelor Ministerului de Finante;
Distribuitorul a atras in 2007 o finantare de 70 mil. euro, iaranul viitor va negocia extinderea creditului cu inca cinci ani.
Reteaua de farmacii Catena
Mizeaza in acest an pe afaceri de peste 100 mil. euro, increstere cu 16% comparativ cu nivelul din 2008, si ar deveni inacest fel a treia retea de pe piata locala care depaseste acestprag dupa Sensiblu si Dona;
Catena opereaza 200 de unitati, dintre care 175 in mediul urbansi 25 in mediul rural. Anul trecut Catena a deschis 12 farmacii inurma unor investitii de 4 milioane de euro.
Ce spunedespre
Inceputurile ca antreprenor:
Cinci luni de zile am tot scris. La vremea aceea nu existaumail-uri si fax-ul costa foarte mult. Mergeam la cabina telex sitrimiteam peste tot sa-mi ofer serviciile. Initial a aparut o firmade medicina veterinara si apoi m-au contactat si cei de laSmithKline Beecham mai greu pentru ca erau suparati si apoi o firmade cosmetica. Am facut apoi o nebunie.
Dezvoltarea afacerii:
Ma ocupam personal si de import si de acte si de vanzari panacand am fost sapte. Apoi am ajuns la 30, apoi la 50, apoi la 100 deangajati.
Ce a facut dupa ce a ramas fara toTi angajaTii: Imi amintesc caam programat intr-o zi 70 de interviuri. Probabil ca au venit 60 depersoane. Oamenii cu care am discutat in ziua aceea, inclusivCEO-ul de astazi, inclusiv analistul economic-financiar, inclusivCOO, toti au fost angajati in acea zi si sunt cu mine deatunci.
Cum a aparut Catena:
Am spus ca daca aceasta este tendinta pietei, ca un distribuitorsa dezvolte si retailul, iar la noi nu se intampla acest lucru,atunci nu vom face fata provocarilor ulterioare. Nu aveam know-howsi se punea problema achizitionarii unei firme.
Dificultatile unei firme romanesti:
Eu am tinut foarte mult sa avem sediul in Romania, sa fim firmaromaneasca.
Este usor sa te muti in Cipru, in Olanda si sa platesti taxe maiputine. Insa la un moment dat vrei sa demonstrezi si ca se poate cafirma romaneasca. Am platit pretul insa.
Avem 30% pierdere de punctaj la rating fata de orice firmastraina numai pentru ca suntem romani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
