Minulescu,42 de ani, a dezvoltat de la zero cel mai mare distribuitor deproduse congelate, care anul trecut a ajuns la rulaje de 120 mil.euro, cu 500 de angajati in Romania si alti 30 de oameni inCehia.
A intrat in afaceri in anul 1992, iar acum vede primul business -agentia de turism Dani Tour - ca fiind "neimportant", pentru ca arenuntat la el dupa doar un an pentru a intra in distributie.
In primii doi ani, businessul Macromex era foarte simplu, camajoritatea afacerilor de la inceputul anilor '90, isi amintesteMinulescu. "Luam un camion de pui congelati din Constanta, veneamcu el in Bucuresti si distribuiam marfa la 20 de magazine."Investitia initiala a fost de doar 2.000 de dolari, baniimprumutati de la prieteni, pentru ca masinile de transport almarfurilor erau inchiriate.
In 1995, Macromex a deschis primele puncte de lucru in tara, apoi acontinuat sa se dezvolte mizand pe acelasi segment, care poate ficonsiderat si acum o nisa de piata: distributia de frig (latemperaturi negative).
Minulescu spune ca cei mai buni ani ai sai, ca antreprenor, s-audatorat aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
"In 2005-2006, cand stiam deja ca Romania va intra in UE, am fostfoarte speriati, ca majoritatea firmelor romanesti; ne temeam cavor intra masiv pe piata companii din vestul Europei cu puterefinanciara mai mare decat a noastra. Acest lucru nu s-a intamplat,dimpotriva: odata cu intrarea in UE noi am identificat nisteoportunitati imense de business pe care le-am valorificat", afirmaproprietarul Macromex. Mai spune ca l-au ajutat foarte multpregatirile pre-aderare.
"Am avut o echipa de 5-7 oameni care au lucrat intensiv lapregatirea businessului pentru momentul intrarii Romaniei in UEimpreuna cu experti in domeniu. In primele zile din ianuarie 2007eram cu totii la birou pentru ca voiam sa vedem exact ce se vaintampla."
Din 2007 compania a mers in doua directii pentru a-si dezvoltaafacerile dincolo de granitele Romaniei: a demarat livrarile catreclienti de pe alte piete si a infiintat prima subsidiara in afaratarii, in Cehia. "2007 a fost cel mai bun an al nostru, ca siprofitabilitate. Performantele atinse atunci ne ajuta si acum, candpiata arata rau", completeaza Minulescu.
1999, cel mai greu an
In schimb, cea mai grea perioada pentru antreprenorul Dan Minulescua fost anul 1999, cand compania a fost lovita puternic dedeprecierea leului si de cresterea costurilor finantarii.
"In 1999 cred ca s-a intamplat tot ce era mai rau pe piata. Noi ampierdut in acel an aproximativ un milion de dolari si au fostmomente in care am crezut ca nu ne vom putea reveni", isi amintesteMinulescu. In acel an, businessul a trecut printr-o reorganizare sia fost nevoie de reducerea personalului.
"Nimeni nu s-ar fi asteptat sa vada o crestere a cursului cu 50% incateva saptamani, asa cum s-a intamplat in luna februarie 1999",mai spune proprietarul Macromex.
Problemele financiare l-au determinat atunci sa se aseze pentruprima data la masa discutiilor cu un investitor interesat depreluarea Macromex.
"Companiile locale erau foarte ieftine in 1999. Am negociat cu GEDvanzarea unui pachet minoritar, dar la un moment dat ei au renuntatla aceasta tranzactie", precizeaza Minulescu.
El spune insa ca nu regreta faptul ca nu a atras un investitorfinanciar in companie, pentru ca sub controlul unui fond deinvestitii distribuitorul si-ar fi pierdut din flexibilitate.
"Acum nu as mai lua in calcul o astfel de optiune. Suntem ocompanie sanatoasa financiar si putem atrage mai multe resurse dela banci decat avem nevoie" afirma proprietarul Macromex.
Anul trecut, compania a avut un EBITDA (profit operational) de 29mil. lei (7,9 mil. euro) si un profit net de 12,3 mil. lei (3,3mil. euro), la o cifra de afaceri de 445 mil. lei (120,8 mil.euro).
Pe primele noua luni din 2009 Macromex a realizat un EBITDA de 17,4milioane de lei (4 mil. euro) si un profit net de 9 mil. lei, la ocifra de afaceri de 353 mil. lei (83 mil. euro).
"Datoriile noastre bancare sunt comparabile cu capitalurileproprii. Avem un grad de indatorare de 1, aproximativ de trei orimai redus decat nivelul admis in sectorul nostru de activitate",mai mentioneaza Minulescu. Macromex lucreaza de aproximativ 10 anicu BRD, iar cu ABN Amro de circa 7-8 ani.
Doua deal-uri semnate
Dan Minulescu a incheiat in schimb doua tranzactii cu doua companiimari, cu activitati la nivel international. Prima a fost realizatain 2001, cand Macromex si-a vandut divizia de vanzari de preparatedin carne catre Campofrio, care era din 1998 cel mai mare furnizoral sau.
In decembrie 2005 compania a anuntat o alta tranzactie, vanzareadiviziei Macromex Convenience (specializata pe distributia inbenzinarii) catre compania germana Lekkerland. Valoarea tranzactieia fost de 6 mil. euro, potrivit unor surse din piata.
Dupa cativa ani de la vanzarea diviziei Convenience Minulescu ainfiintat Macromex Food Service, divizia specializata pedistributia in HoReCa. Aceasta are in prezent cateva mii declienti, printre care restaurantele KFC sau lanturile de hoteluriHilton si Marriott.
A intrat in Cehia in 2007
In urma cu cativa ani Macromex a luat in calcul achizitii pe piataCehiei, dar Minulescu spune ca singura tinta interesanta a fost ocompanie prea mare pentru a putea fi preluata.
Macromex si-a deschis subsidiara din Cehia in 2007, iar primelerulaje au fost realizate anul trecut. Aceasta este prima companieinfiintata de Minulescu in afara tarii.
"Avem deja o echipa de 30 de oameni in Cehia si un business pe careanul viitor il vad la cel putin 15 mil. euro. Au fost doi manageriinterni care s-au ocupat de deschiderea subsidiarei din Praga. Ne-aajutat sa punem bazele acestei companii si un expert ceh, fostdirector general al unei companii partenere a Macromex. In Praga afost greu anul trecut sa gasim oameni, somajul fiind foarte redusla acel moment", afirma Minulescu.
La export Macromex mizeaza si pe marca privata Casa Gruia (produsedin carne ambalate de companie).
Minulescu spune insa ca nu are planuri sa investeasca din nou inproductie si recunoaste ca a gresit cand a decis sa intre pe piatamezelurilor cu compania Cominca din Oradea.
"La noi diversificarea activitatilor nu a fost o strategie buna. Amrenuntat la productie prin inchiderea fabricii Cominca din Oradea(in anul 2008 - n. red.) pentru ca ne-am dat seama ca e mai bine saramanem doar pe distributie. Asta stim sa facem cel mai bine",explica Minulescu.
In urma inchiderii fabricii au fost disponibilizati circa 70 deangajati.
Costurile revin in prim-plan in 2009
In acest an, Minulescu spune ca resimte scaderea consumului inspecial pe canalul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering).
El admite ca 2009 este anul in care controlul costurilor este maiimportant ca oricand.
"Orice companie si-a supra-dimensionat personalul in anii decrestere sustinuta a pietei, pentru ca in acele momente prioritaraera captarea oricarei oportunitati de crestere. Atunci nu era timpde analizat costurile in profunzime. In momentul in care cresteriledispar, trebuie sa te uiti mult mai atent la eficientaoperatiunilor, dar important este si sa dezvolti noi businessuri",afirma antreprenorul.
Cum a taiat din costuri?
"Ne adaptam la cererea mai scazuta a pietei analizand procesele siaducand imbunatatiri. De exemplu, aveam un centru de distributie inConstanta care vara era supraincarcat, iar iarna era aproapenefolosit. L-am inlocuit cu un punct de cross-docking (punct detranzit - n. red.)", spune el. Dan Minulescu vorbeste si in acestan de dezvoltarea de noi businessuri. Pentru Macromex, businessurinoi inseamna dezvoltarea portofoliului de produse distribuite prinintrarea pe categorii noi.
In 2009 compania a incheiat parteneriate cu doi producatoristraini, Algida (divizie a Unilever) si La Lorraine.
Macromex a semnat la inceputul lui 2009 un parteneriat cu Unilever,cel mai nou jucator pe piata locala a inghetatei, prin care devineprincipalul distribuitor al produselor Algida in Romania. In 2010compania ar putea prelua si distributia Napoca, inghetataachizitionata in acest an de Unilever de la Friesland FoodsRomania.
In acest an, Unilever a ajuns al treilea mare jucator pe piatalocala a inghetatei, ascensiunea fiind sustinuta in principalprintr-o campanie agresiva de promovare.
"Am reusit sa plasam aproape 4.800 de vitrine in doar cateva luni",precizeaza Minulescu.
Recent, pe lista Macromex au intrat si produsele belgiene depatiserie La Lorraine.
Minulescu spune ca va sustine dezvoltarea acestor businessuri siviitoarele parteneriate prin investitii intr-un centru dedistributie in zona Transilvaniei, care ar urma sa fie inaugurat in2011.
Cum vede mediul de business
"Cred ca cea mai mare problema a economiei romanesti este faptul casistemul nu poate determina companiile sa respecte legea. Neconfruntam frecvent cu o concurenta neloiala pe piata, din caretoata lumea pierde: jucatorii corecti, statul, consumatorul. Deexemplu, in Romania intra cantitati uriase de peste care nurespecta normele romanesti si nici cele europene de sigurantaalimentara, ceea ce expune consumatorul la un adaos foarte mare dechimicale", spune Minulescu.
Ce spune despre:
Primii ani In business: Ne-am adaptat dinmers la conditiile din piata. Businessul, in primii sai ani, nu potspune ca a functionat pe baza unor linii directoare ale unui plande afaceri.
Cea mai prospera perioada: In 2005-2006,cand stiam deja ca Romania va intra in UE, am fost foarte speriati,ca majoritatea firmelor romanesti; ne temeam ca vor intra masiv pepiata companii din vestul Europei cu putere financiara mai maredecat a noastra. Acest lucru nu s-a intamplat insa, dimpotriva:odata cu intrarea in UE noi am identificat niste oportunitatiimense de business pe care le-am valorificat.
Criza economica: Ne adaptam la cerereamai scazuta a pietei analizand procesele si aducand imbunatatiri.De exemplu, aveam un centru de distributie in Constanta care varaera supraincarcat, iar iarna era aproape nefolosit. L-aminlocuit.
Afaceri In afara granitelor: Avem deja oechipa de 30 de oameni in Cehia si un business pe care anul viitoril vad la cel putin 15 mil. euro. In Praga a fost greu anul trecutsa gasim oameni, somajul fiind foarte redus la acel moment.
Mediul de business: Ne confruntamfrecvent cu o concurenta neloiala pe piata, din care toata lumeapierde: jucatorii corecti, statul, consumatorul. De exemplu, inRomania intra cantitati uriase de peste care nu respecta normeleromanesti si nici cele europene de siguranta alimentara.
Echipa de conducere
Virgil Melinte, 40 de ani
Functia: director de operatiuni
Prima functie detinuta: agent de vanzari
A intrat in companie in urma cu 14 ani si detine actuala pozitiede circa 6 ani.
Cristian Rusu, 41 de ani
Functia: director financiar
Prima functie detinuta: director financiar
A intrat in companie in urma cu trei ani si jumatate, iaranterior a lucrat la Royal Brinkers.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
