Asa isi descrie Marius Cristescu (40 de ani), unul dintre ceimai mari industriasi ai Romaniei, inceputurile sale in business,omul de afaceri ajungand ca impreuna cu fratele sau, EmilCristescu, sa controleze un grup de firme care anul trecut a rulatafaceri de 350 milioane de euro si la care lucreaza circa 10.000 deoameni.
Marius Cristescu povesteste cum a intrat in afaceri in '90 cu unchiosc in complexul studentesc din Timisoara si a ajuns ca pana lafinele anului sa deschida inca unul sau doua magazine.
"Am pornit cu o asociatie familiala facuta in 1990, dupa ce amumblat vreo trei luni de zile sa-mi fac un SRL ca pe vremea aceease faceau SRL-uri doar la Bucuresti si cred ca pe la sfarsitulanului am ajuns la al doilea sau al treilea SRL. Dupa aceea a urmatun alt magazin. Apoi ne-am dat noi seama ca e important sa faciangro si atunci caram cu tirurile", spune Cristescu.
I-au trebuit 100 de marci ca sa deschida prima asociatiefamiliala si a mai intrat in afaceri cu un autoturism Fiat cumparatcu 1.000 de marci din Germania.
"Imediat dupa Revolutie am lucrat in Germania si am strans vreo1.000 de marci si am zis: Eu nu stau acolo pe 500 de marci pe luna.Sigur in Romania exista mult mai multe oportunitati", povestesteomul de afaceri.
Amers in Germania cu gandul ca o sa faca bani, unde a lucrat de laspalat pe jos intr-un abator pana la o pizzerie.
S-a intors in Romania si a inceput cariera de comerciant primadata chiar in curtea complexului unde era student. Revolutia l-aprins in primul an la medicina.
"Experienta de comerciant o acumulasem inca de pe vremea luiCeausescu, unde aveam un fel de bazar. Ca sa punem o rulota incentru n-a stiut nimeni ce aprobari ne trebuie si pana la urma ampus-o in complexul studentesc ca acolo a fost mai simplu, am facutun contract de inchiriere cu facultatea. Primul magazin a fost totacolo, am inchiriat un spatiu la parterul unui camin. Cand amterminat facultatea aveam deja 300 de angajati si practic ma chemauprofesorii si spuneau : Marius, ce faci tu n-are niciun viitor.Ocupa-te de medicina ca aia e viitorul. In anul patru deja stiam can-o sa mai profesez niciodata pentru ca visul meu era cu totul inalte parti", isi aminteste Marius Cristescu. El spune ca greselilepe care le-a facut pe parcurs nu l-au descurajat, fiecare succesintarindu-i increderea.
"Oricine face greseli. Daca ai un procent de 10% esuari inafaceri inseamna ca ai facut lucruri bune sau chiar foarte bune.Aproape toti banii erau investiti in chestii foarte riscante si unadintre ele chiar n-o s-o uit niciodata. M-am bagat in comert cuciocolata si normal ca nu stiam cum se face comertul cu ciocolata.Am dus un tir de ciocolata de la Bucuresti la Timisoara si pana amajuns era topita toata ciocolata si am pierdut o gramada de bani.Atunci am jurat ca n-o sa mai umblu cu marfuri perisabile", spuneCristescu.
L-a cooptat pe fratele sau cand n-a mai pututsingur
Prima data a plecat la drum in afaceri singur si cand n-a maiputut l-a luat si pe fratele sau. La inceput cara marfa cumicrobuzul. Pleca de la ore si mergea apoi la
Lugoj, la Arad si conducea cam 400-500 de km pe zi. Cand businessula inceput sa se dezvolte, a inceput sa care cu camioanele. MariusCristescu trimitea marfa acasa si fratele sau se ocupa dedistributie.
Omul de afaceri si-a extins mai apoi activitatea cu un lohn depantofi, mai multe asociatii si statii de benzina pentru ca intr-unfinal sa construiasca prima fabrica.
"Apoi m-am orientat mai mult spre zona aceasta de industrie,spre productie, care a venit prima data cu o fabrica de imbuteliatulei, pentru ca aveam statii de benzina si nu era ulei romanesc pepiata si cumparam de la rafinarii ulei si-l imbuteliam. Primafabrica mare pe care am facut-o a fost de adezivi pentru gresie sifaianta, care mai functioneaza si in ziua de astazi si are unprofit foarte bun. Pentru ca pe vremea aceea o investitie de unmilion de marci era o investitie foarte mare, adica in '94, pentruinvestitia in productie aveam un partener italian. Noi am pusjumatate si el jumatate", spune Cristescu.
El povesteste cum adezivii, care erau importati pe vremea aceeadin Italia, aveau un cost de transport mai ridicat decat materialulin sine, iar omul de afaceri dispunea la acel moment de hale pecare se gandea cum sa le foloseasca si asa a inceput sa producaadezivi.
Cum a facut primul milion de marci
"Ma suna un prieten in 1991 si zice : Vrei un tir de televizoare? Zic : Da-le incoace si le-am vandut in doua zile. Am zis : Mai ai? Mai am. Doua ti-ajung ? Dupa inca trei zile le-am vandut si pealea. Vine revelionul si ma suna din nou: Am 10 tiruri detelevizoare si nu le vrea nimeni ca e revelionul si n-au chef salucreze. Am luat tirurile si le-am descarcat in curte. Erau 3.000de televizoare si noaptea a inceput sa ploua. A trebuit sa leacoperim cu folii. Am avut noroc ca in ianuarie s-a introdus vama30% la ele si toate erau mai scumpe cu 30%. Am facut un profitlejer de 15-16%. Asa am facut primul milion de marci", isiaminteste Cristescu.
Pe atunci facea comert cu aproape orice pentru ca, spune el, laora respectiva era un gol imens pe piata si puteai sa vinzi oricedoar sa ai marfa in stoc. Situatia era exact invers decat inprezent cand poti sa cumperi orice daca ai bani. Situatia eracreata si de faptul ca pe vremea aceea nu existau spatiicomerciale, precum supermarketuri si hipermarketuri.
Comertul i-a deschis calea, industria i-a consolidatafacerile
"Totusi am vazut ca productia este baza. Fabrica de adezivicumpara nisip de la o fabrica. Cand s-a privatizat ne-am dus si amcumparat-o. Atunci am intrat pe piata carierelor de nisip si amaflat care erau concurentii. S-a mai vandut una, am cumparat-o sipe aia. S-a mai vandut o fabrica de argila, am cumparat-o si pecealalta. Incet incet am ajuns sa cumparam ori furnizori, oribeneficiari de-ai nostri din aproape toate ramurile industriale. Oparte le-am facut noi, o parte le-am preluat de la stat, care erauin pragul falimentului si pe care le-am rentabilizat. De lafabricile de nisip am aflat ca erau furnizori pentru industriapetroliera pentru foraj si exploatare. Asa am ajuns sa cumparamsocietati de foraj. Totul a avut o logica si s-a mers pas cu pas",spune Marius Cristescu.
Societatile care ajungeau la privatizare erau toate pe pierderesi aveau datorii mai mari decat capitalul social si necesitau banipentru acoperirea datoriilor.
Prima data cand achizitiona o fabrica trebuia sa scape dedatoriile istorice, pentru ca acelea aduceau pierderi si daca nuerau platite rapid puteai sa intri in faliment in prima zi, spuneel. La fiecare societate pe care o restructurau castigau experientasi curaj, iar la fiecare noua achizitie valoarea companiilor eradin ce in ce mai mare.
"La UPSOM Ocna Mures (producator de soda - n.r.), in prima zidupa ce am cumparat-o pe Bursa cu 18 miliarde de lei nici macar nuse transferasera actiunile, trebuie o luna pentru asta si vinecineva si spune ca opreste gazul pentru datorii de doua milioane dedolari ca e privata. Daca nu aveai bani sa platesti te trezeai adoua zi cu 1.000 de muncitori care urlau. Nimeni nu stie cata muncase ascunde in spatele presului unei fabrici din astea. Numai laFaur am carat doua milioane de tone de gunoi", povestesteCristescu.
A vandut producatorii chimici pentru ca investitiile nurentau
Omul de afaceri a vandut atat producatorul de soda calcinataUPSOM Ocna Mures (UPS), cat si producatorul de soda Uzinele SodiceGovora (UZIM), pentru ca ambele necesitau volume de investitii caredepaseau 50 de milioane de euro fiecare.
"Trebuia sa prioritizam unde voiam sa bagam banii. Am ales sabagam o mare parte in Faur. UPSOM Ocna Mures am vandut-o in castigsi USG sub pretul de cost. Diferenta era ca prima a fost la noi operioada mai lunga si aveam deja toate problemele de mediurezolvate. USG-ul mai avea o gramada", spune Cristescu.
S-a concentrat pe investitii in parcuriindustriale
Cel mai mare business pe care-l au fratii Cristescu estedezvoltarea de zone industriale, inchirierea lor. Faur este cel maimare parc industrial din Romania si oamenii de afaceri mai detin inTimisoara o suprafata echivalenta cu cea de la Faur dar in maimulte locuri, tot pe spatii industriale. Ca obiectiv isi doreste saajunga cei mai mari din Romania pe acest segment.
Marius Cristescu spune ca a investit peste 70 de milioane deeuro in parcul industrial de la Faur Bucuresti (FAU), companiafanion a grupului Bega pe care-l controleaza, societatea detinandcirca 15 hectare de hale industriale si el vrea sa ajunga inurmatorii trei ani la 40 de hectare de spatii industriale la Faur,dupa ce numai in ultimul an suprafata de hale inchiriate s-adublat.
Fratii Marius si Emil Cristescu detin prin intermediul grupuluiBega circa 70 de hectare pe platforma industriala de la margineaBucurestiului din totalul de 90 ha aferente acesteia.
"Sunt foarte putini jucatori in acest domeniu pentru ca e multmai usor sa faci spatii de depozitare. Investitiile sunt mult maimari in spatii industriale: structura e de cinci ori mai scumpa,iti trebuiesc facilitati: linie de cale ferata, gaze,electricitate, apa", a precizat Marius Cristescu.
Cei doi controleaza impreuna grupul Bega, care cuprinde inprezent circa 30 de societati din mai multe domenii, printre caremateriale de constructii, imobiliare, productia de utilaje,industria chimica, foraj petrolier, comert, turism sitransport.
Omul de afaceri estima ca afacerile grupului Bega in acest an seinvart in jurul cifrei de 200 de milioane de euro, in scadere cucirca 10-15% fata de anul trecut.
Pe langa grup, fratii Cristescu mai detin participatiiminoritare in companii.
Cei doi au achizitionat spre exemplu anul acesta prin ForajSonde Craiova (FOSB) un pachet de 5,26% din firma de forja siconstructii Dafora Medias (DAFR), cel mai mare jucator din sectorulde foraj.
Marius Cristescu spune ca a facut anul acesta achizitii de circa10 milioane de euro in active ale unor firme falimentare siachizitii pe Bursa si are in total un buget de circa 40 de milioanede euro pentru aceste destinatii.
Si-a reorganizat din mers businessul pedivizii
"Pe masura ce am avut mai multe fabrici pe acelasi domeniu avenit ca o necesitate sa realizam fuziunea acestora. Este un procescontinuu de fuziune in care toate fabricile dintr-un domeniufuzioneaza intr-o singura societate.
De exemplu Foraj Craiova cu Foraj Valcea, Foraj Bascov si ForajZadareni. Bega Utilaje cu Bega Utilaj Constructii absoarbe BegaErmat, cel mai mare inchiriator de macarale din Romania. Are 150 demacarale de peste 40 de tone.
Imobiliarele s-au strans la un loc, Bega Invest absoarbe BegaOltica. Asa trec si mai usor de criza ca disponibilitatile sunt lacomun pentru mai multe societati si costurile sunt mai mici", spuneCristescu.
Ce spune despre
Ce ar fi schimbat In business ?
Astazi, cu cunostintele pe care le am sigur n-as mai cumparatmulte fabrici pentru ca nu stiu daca s-ar fi meritat.
Ce-ti trebuie ca sa reusesti in afaceri ?
Pentru ca un tanar sa reuseasca in afaceri trebuie sa renunte laviata de zi cu zi pentru ca nu poti sa le faci pe amandoua. Catiisi pun problema la cate a renuntat cineva ca sa ajunga sus ? 5-6ani am lucrat si sambata si duminica. Si acum ma prinde ora 10 lamunca. Au fost vreo patru ani de zile in care am dormit mai mult inmasina in dreapta decat intr-un pat.
De ce n-au venit strainii In Romnia imediat dupaRevolutie?
Strainii n-au venit imediat dupa Revolutie pentru ca nici nuintelegeau ce se intampla. Era asa de greu sa intelegi pentru ca infiecare an se schimba legislatia. Acum nimeni nu-si aduce aminte devremea cand incasai un CEC intr-o luna. Acum e normal s-o faci inaceeasi zi sau a doua. Atunci am stat la coada vreo 6 luni pentru oplata externa in '96-'97 pana sa intru la licitatie. Asa functionasistemul bancar. Acum avem un sistem bancar foarte bine pus lapunct si este un avantaj pentru toata lumea si pentru investitoriistraini si romani.
Care sunt asociatii?
Noi avem cativa asociati pe cate o fabrica si acolo am datmanagementul fabricii catre partenerii respectivi si am contribuitcu investitii. Si acum avem cateva fabrici la care cautam partenerisa preia administrarea firmei cu 50%-50% pe anumite fabrici de-alenoastre.
Cum vede criza?
Acum ca si Romania a intrat in criza ne vom intoarce lanormalitatea anilor 2003-2004.
La 20 de ani de capitalism ZIARUL FINANCIAR aduce inprim plan pe cei care au influentat economia prin afacerilecreate.
Votati aici oamenii careprin ideile, cunostintele, prin munca si prin norocul lor audevenit cei mai puternici oameni de afaceri autohtoni.
ZIARUL FINANCIAR il va premia in cadrul Galei ZF 2009 pe celcare va aduna cele mai multe voturi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
