Procentul absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune a avansat în septembrie cu doar 0,03% faţă de august, de la 9,69% la 9,70%, în condiţiile în care Comisia Europeană nu mai face plăţi pentru programele operaţionale. Nici statul nu mai face plăţi din resurse interne către beneficiari, de vreme ce acestea au avansat cu doar 0,74% în septembrie faţă de august de la 19,74% la 20,48%.
La nouă luni din 2012, România a atras de la UE 800 mil. euro fonduri structurale şi de coeziune. Tinta era de 3 mld. euro. La nouă luni, aşadar, nu au fost atrase nici o treime din sumele programate - sume care ar fi trebuit să dea o gură de oxigen economiei, aflată şi aşa de patru ani într-o continuă convalescenţă.
La aproape şase ani de integrare europeană, România a atras de la UE, pe fondurile structurale, 1,86 mld. euro, din care 800 mil euro anul acesta.
Preşedintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso va veni în această lună la Bucureşti pentru a discuta despre situaţia fondurilor UE întrucât Comisia arată că este foarte îngrijorată de incapacitatea României de a absorbi banii puşi la dispoziţie - aproape 20 mld. euro pe fonduri structurale între 2007 şi 2013. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta la sfârşitul reuniunii de vineri, de la Bratislava, a grupului "Prietenii coeziunii", grup din care fac parte 15 ţări din UE şi care militează pentru menţinerea în exerciţiul financiar 2014-2020 a unor alocări importante pentru statele ce trebuie să depăşească handicapul de dezvoltare faţă de "bogaţii" Uniunii.
Premierul a admis că rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE în exerciţiul financiar 2007-2013 ar putea dăuna alocărilor din exercţiul financiar 2014-2020.
"(Una dintre problemele grave ale României este - n.n.) în primul rând, cum facem să nu fim pedepsiţi pentru lucrurile care n-au mers bine în 2010-2011 în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene - şi aici sper şi îmi doresc ca toate veştile bune pe care le-am primit, fie că e vorba de POSDRU, fie că este vorba de Programul Operaţional Sectorial pentru Mediu, fie de toate celelalte fonduri, sper să se confirme în continuare în cursul acestui an; şi, în al doilea rând, ca tocmai această lipsă de performanţă a României din anii trecuţi să nu fie într-un fel sau altul un criteriu de clasificare a României, să nu ni se spună <aţi avut bani, n-aţi ştiut să-i folosiţi, de ce cereţi mai mulţi bani în 2014-2020?>"
Premierul spune că negocierile pentru următorul exerciţiu financiar sunt foarte dure: "Este,practic, ca şi în ţară când împarţi bugetul şi fiecare ministru doreşte mai mult pentru portofoliul lui, însă e foarte important că România nu este singură în această negociere, că este într-un grup important şi că poziţia noastră este unitară cu acest grup şi nu pot decât să spun că, până la sfârşitul lui noiembrie, când va avea loc un summit extraordinar al şefilor de guvern din Europa tocmai pe tema bugetului 2014-2020, sper să rămânem la fel de bine conectaţi şi la fel de bine sprijiniţi, sprijinind la rândul nostru, sigur, celelalte ţări membre."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
