Mai mult, deşi anul trecut firma a raportat un profit de 1,5 mil. euro, noii administratori au constatat că de fapt acest lucru a fost o greşeală, în realitate anul 2011 lăsând un minus de circa 30 de milioane de euro în vistieria "perlei" sistemului energetic local. Greşeala de calcul a trecut de "filtrul" KPMG, firma de consultanţă parte a grupului Big Four, care a auditat în 2011 rezultatele Hidroelectrica.
Prognozele făcute acum diferă mult faţă de cele de la începutul insolvenţei Hidroelectrica, atunci când erau estimate profituri de 100 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an.
Mai mult, deşi anul trecut compania a raportat un câştig net de 1,5 milioane de euro la afaceri de circa 713 milioane de euro, cei care ţin acum frâiele producătorului de energie spun că de fapt calculele au fost greşite şi că în 2011 Hidroelectrica a avut o pierdere de 124 de milioane de lei (aproape 30 de milioane de euro). KPMG, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a semnat raportul auditorului pe 2011. Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, spune că firma KPMG a recunoscut că a greşit, în prezent producătorul de energie fiind în căutarea unei alte companii de audit.
"Compania trebuia să înregistreze anul trecut o pierdere de 124 de milioane de lei. Acum au fost rectificate situaţiile financiare pentru că nu au fost incluse amortizările de 138 de milioane de lei. Aşa a ieşit compania pe profit. La rândul său, KPMG a recunoscut că a greşit şi în acest moment am un punct de vedere şi de la Deloitte", a explicat Borza. Compania a fost pe pierdere şi în primele şase luni ale anului, iar la finalul lui 2012 ar putea marca un minus de 100 de milioane de euro, rezultat negativ care-l depăşeşte şi pe cel din 2003, un an rămas în istorie pentru seceta devastatoare.
O scot traderii din insolvenţă?
Dincolo de secetă, Hidroelectrica are în faţă o săptămână agitată, în contextul în care joi Curtea de Apel va trebui să decidă dacă va accepta sau nu recursurile făcute de Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries şi sindicalişti privind declanşarea insolvenţei companiei.
Cele două Alpiq-uri erau unii dintre cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica, dar şi-au pierdut contractele avantajoase, la preţuri mai mici faţă de cele din piaţă, odată cu declanşarea procedurii de insolvenţă. Dacă recursurile lor vor fi acceptate, hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor directe cu toţi traderii, nu doar cu cele două Alpiq-uri.
"Pe lege nu au nicio şansă. Ne aşteptam să facă recursuri, dar ceea ce ne dorim este ca judecătorul să aplice legea", a mai spus Borza.
Miliardele scurse pe apă
Avocatul a readus în discuţie unul dintre motivele care au îngenuncheat unul dintre cele mai valoroase active ale statului român. Dincolo de contractele dezavantajoase de vânzare sau de cumpărare a energiei electrice sau de sporurile uriaşe plătite angajaţilor, implicarea companiei într-o serie de proiecte de investiţii care-i depăşesc sfera de activitate a avut rolul ei în deteriorarea situaţiei financiare a Hidroelectrica.
"În ultimii zece ani au fost investite 3,5 miliarde de euro, dar au fost puşi în funcţiune numai 150 de MW noi. Hidroelectrica a susţinut lucrări complexe, dar cu o componentă energetică redusă", a mai precizat reprezentantul Euro Insol.
Spre exemplu, cu 3,5 miliarde de euro se putea finanţa în proporţie de aproape 90% construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau se puteau realiza trei hidrocentrale de dimensiunea proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti, o investiţie vitală pentru sistemul energetic local, mai ales în contextul penetrării energiei eoliene. Niciunul dintre aceste proiecte nu a depăşit faza hârtiilor. În schimb, Hidroelectrica a pus în funcţiune capacităţi care se apropie de cea a unui parc eolian de dimensiuni medii.
În acelaşi timp, Petrom, cea mai mare companie din România, tocmai a pus în funcţiune o termocentrală pe gaze de 860 de MW în care a investit 500 de milioane de euro.
Hidroelectrica şi-a depus dosarul de insolvenţă la Tribunalul Bucureşti pe data de 15 iunie, cinci zile mai târziu compania obţinând verdictul pozitiv. Vestea a cutremurat întreaga comunitate de business pentru că nimeni, de la bănci până la furnizori, nu se aştepta ca "perla" sistemului energetic local să se confrunte vreodată cu o astfel de situaţie. Cei care conduc acum compania spun că Hidroelectrica va putea ieşi din această situaţie anul viitor, dar unele estimări lansate până în prezent, aşa cum sunt cele legate de evoluţia financiară din 2012, nu s-au adeverit.
Ce spun oficalii KPMG referitor la auditul de la Hidroelectrica
"Politicile contabile detaliate în notele la situaţiile financiare pregătite conform standardelor româneşti de contabilitate, inclusiv tratamentul amortizării, au fost aprobate de managementul societăţii şi de Consiliul de administraţie, inclusiv pe baza consultărilor cu Ministerul de Finanţe.
Situaţiile financiare pregătite în conformitate cu IFRS, al căror audit nu a fost finalizat la această dată, sunt cele care reflectă poziţia financiară a companiei."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
