Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în primele nouă luni ale anului de 15,2 miliarde de lei, respectiv 39,5% din bugetul propus (1,6% din PIB), potrivit unei analize realizată de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania).
”Deşi cu 25,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prin raportare la investiţiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de 39,5% (1,6% din PIB)”, spun invetitorii străini.
În opinia lor, o creştere economică sustenabilă pe termen lung nu poate fi realizată fără un angajament real pentru investiţii şi pentru reforme structurale care să sporească impactul investiţiilor în economie şi în societate în ansamblu, prin consolidarea capacităţii instituţiilor publice şi creşterea calităţii cheltuielilor publice.
Practic, diferenţa dintre veniturile bugetare proiectate prea optimist şi cheltuielile mai mari asumate pentru salarii şi asistenţă socială defavorizează realizarea planului de investiţii bugetat pentru 2018. La începutul exerciţiului bugetar curent, AmCham România evidenţia, într-o analiză similară, o serie de potenţiale vulnerabilităţi ale proiecţiei bugetare pentru anul 2018, reiterând, în mod special, necesitatea respectării planului de investiţii, vital în viziunea Camerei pentru o creştere economică sustenabilă.
„Analiza execuţiei bugetare aferente primelor 9 luni ale anului 2018 arată că realizarea planului de investiţii nu este o prioritate nici anul acesta. Analiza execuţiei bugetare aferente primelor 9 luni ale anului 2018 indică un nivel al deficitului de 16,8 miliarde lei (1,77% din PIB). Raportat la PIB, acesta depăşeşte cu mai mult de două ori nivelul deficitului înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2017, respectiv cu 6,8 miliarde lei (0,79% din PIB). Faptul că şi în aceste condiţii anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 2,88%, foarte apropiat de nivelul maxim de 3% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, confirmă îngrijorările cu privire la riscurile de încadrare în ţinta de deficit bugetar în 2018, chiar şi în condiţiile în care planul de investiţii pentru anul în curs ar fi realizat”.
Reducerea cheltuielilor planificate pentru investiţii rămâne un mecanism de control al deficitului bugetar. „Cele mai utilizate mecanisme de control al deficitului bugetar sunt reducerile cheltuielilor planificate inclusiv de la capitolele de investiţii, în ciuda impactului negativ pe care restrângerea acestor tipuri de alocări le are asupra creşterii economice reale şi potenţiale”.
Comparativ cu anul trecut, bugetul de anul acesta, conform rectificării aprobate în septembrie 2018, prevede o creştere a cheltuielilor cu personalul, de aproximativ 16,6 miliarde de lei, şi o creştere a cheltuielilor cu asistenţa socială, de aproximativ 7,8 miliarde de lei.
Raportate la aceeaşi perioadă a anului trecut, în primele nouă luni ale acestui an, creşterea cheltuielilor cu personalul este în linie cu sumele bugetate, atingând 12,8 miliarde de lei, în timp ce creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a depăşit deja 8,5 miliarde de lei. De asemenea, s-a înregistrat o depăşire cu aproape 2,1 miliarde lei a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, raportat la creşterea aşteptată pentru întreg anul 2018.
În schimb, un efect pozitiv asupra deficitului bugetar l-a avut creşterea cu 3,2 miliarde lei a veniturilor nefiscale, în primele nouă luni din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, de la o proiecţie de creştere de 1,7 miliarde lei faţă de anul trecut.
„Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut şi ele, pe fondul contractării de noi împrumuturi, dar şi a contextului de creştere a ratelor de dobândă de pe pieţele financiare. Luând în considerare contextul macroeconomic global, caracterizat de normalizarea politicii monetare, aşteptările cu privire la creşterea costului creditului sunt de continuare a tendinţei de creştere a ratei dobânzii”, mai estimează reprezentanţii Camerei.
În aceste condiţii, realizatorii analizei citate se întreabă: mai este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare potrivit pentru situaţia macroeconomică a României?
„Din perspectivă macroeconomică, modelul de gestiune a politicii bugetare prezintă câteva provocări importante. Prima dintre ele este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare, care în viziunea noastră prezintă un risc pentru managementul prudenţial al politicilor macroeconomice, în contextul maturităţii ciclului economic curent şi al tranziţiei către faza de decelerare a creşterii economice. Într-o perioadă de expansiune economică, în care România se confruntă şi cu un exces al cererii care nu poate fi acoperit de oferta internă, precum şi de un deficit al forţei de muncă disponibile, creşte pericolul accelerării inflaţiei”, mai apreciază reprezentanţii AmCham.
Într-un astfel de context, lipsa unei consolidări fiscale în fazele favorabile ale ciclului economic limitează marja de manevră pentru politicile de stimulare a economiei pe care guvernul le-ar putea întreprinde, astfel că o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor sociale şi a investiţiilor, devine iminentă, potrivit analizei citate.
„Încadrarea în limita deficitului bugetar rămâne în viziunea noastră un obiectiv deosebit de ambiţios, chiar şi în condiţiile ideale în care, în pofida estimărilor analiştilor, economia va creşte în anul 2018 cu 5,5% în termeni reali, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare va urma structura anului precedent, şi planul de investiţii va fi realizat integral”, au mai subliniat reprezentanţii Camerei.
În ce priveşte proiecţiile pentru anul viitor, AmCham Romania consideră optimiste ţintele de creştere economică, de 5,7% (termeni reali), şi o rată a inflaţiei de 2,8%, considerabil diferite faţă de estimările Comisiei Europene – 4,1% creştere economică şi 3,4% inflaţie medie anuală, anunţate în „Scrisoarea–cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2019”.
În încheiere, AmCham România reiterează nevoia utilizării investiţiilor ca instrument activ de creştere economică sustenabilă, prin înlocuirea modelului de creştere economică bazată pe consum cu politici orientate spre competitivitate şi dezvoltarea sistematică a capitalului în toate formele sale.
„AmCham România va continua să urmărească cu interes evoluţia execuţiei bugetare pentru a semnala oportunităţile pentru o creştere economică sustenabilă, vulnerabilităţile ce trebuie remediate, înainte de a afecta echilibrul macroeconomic şi pentru a reitera importanţa respectării planului de investiţii. Prin intermediul specialiştilor din cadrul comunităţii AmCham Romania, ne exprimăm deschiderea pentru dialog şi schimb de bune practici cu instituţiile implicate în realizarea şi executarea bugetului de stat”, au mai spus reprezentanţii Camerei.
AmCham Romania a fost înfiinţată acum 25 de ani, iar, în prezent, are membre peste 430 de companii multinaţionale şi româneşti.
