„Preţul la alimente depinde de regulă dacă este vorba de un produs de import sau de unul realizat local. La un produs din import ai preţ bun de producţie datorită volumului mare pe care îl au fabricile de acolo, dar la acest preţ adaugi transportul care are o pondere mare în preţul final. La raft este posibil să ajungi să ai un preţ similar în România cu cel din afară. Dacă vorbim de un bun «made in Romania», totul depinde de cât de competitivă este industria respectivă, însă aici poţi ajunge să ai preţuri mai bune ca afară“, spune un executiv de top din comerţul modern local. Per ansamblu însă, dacă luăm un coş de cumpărături de circa 100 de euro, un român care câştigă salariul minim pe economie îşi poate permite două astfel de coşuri lunar. Acelaşi coş costă de circa două ori mai mult în Occident, deci aproximativ 200 de euro, însă un neamţ sau un francez îşi permite şapte astfel de coşuri cu salariul minim din ţara sa.
Puterea de cumpărare scăzută face ca aproape o treime din cheltuielile unei gospodării din România să fie reprezentate de alimente şi băuturile nonalcoolice. După această pondere România se situează pe primul loc în Europa, arată datele Eurostat. Prin comparaţie, o gospodărie din Marea Britanie alocă mai puţin de 9% din venituri pe alimente, iar una din Norvegia 12%. Ponderea mare a alimentelor în totalul cheltuielilor unei gospodării din România vine în contextul în care preţul unor produse precum carne, lactate, fructe sau băuturi răcoritoare este asemănător cu cel din ţările vestice, însă acolo salariile sunt şi de şase-şapte ori mai mari decât cele din România. În situaţia în care o mare parte din venituri merge pe mâncare, alături de utilităţi şi transport, sumele rămase pentru răsfăţ precum vacanţe sau pentru educaţie şi sănătate sunt foarte mici.
„Cred că singura soluţie pentru ca România să recupereze din decalajul care o desparte de statele din Vest este să se schimbe structura economiei. Momentam vedem doar investiţii în hipermarketuri, supermarketuri şi în call centere, investiţii care creează locuri de muncă cu productivitate redusă şi cu salarii pe măsură”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El mai spune că majorările salariale ale bugetarilor sunt o soluţie doar pentru acest sector, însă nu ajută economia per ansablu. Mai mult, Pârvan evidenţiază că structura salariaţilor este disproporţionată în contextul în care avem 1,2 milioane de bugetari, adică 25% din totalul numărului de salariaţi.
„Ca număr de salariaţi noi suntem la acelaşi nivel cu Ungaria, o ţară cu o populaţie de două ori mai mică. Şi să nu uităm că Ungaria are un excedent comercial, pe când România are un deficit de 8 mld. euro anul trecut.”
Pârvan spune că reducerea TVA de anul trecut a evidenţiat slăbirea bazei de producţie locale, creşterea consumului realizându-se pe baza creşterii improturilor. TVA-ul la alimente a fost redus anul trecut la 1 iunie de la 24% la 9%, iar acest lucru a dus la o reducere a preţurilor locale. Declinul preţului la alimente s-a văzut şi în cazul preţurilor de consum per ansamblu, acestea ajungând la 51,9% din media UE în 2015, faţă de peste 53% în cei doi ani anteriori. În momentul aderării la UE, România avea preţuri situate la peste 63% din media preţurilor uniunii. Eliminarea taxelor şi atragerea de investiţii a tras în jos această medie.
