România 5%

Antreprenorii români: Avem nevoie de creşterea consumului, de susţinerea capitalului autohton şi de un business plan de ţară pe termen lung

27 oct 2014 Autori: Mirabela Tiron , Andrei Cîrchelan

Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5% creştere economică“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă – antreprenori şi companii private- pentru a crea o platformă de relansare economică a României. La 25 de ani de la Revoluţie, România nu-şi poate permite să rateze convergenţa cu Occidentul. Dacă vom rămâne în mlaştina unei creşteri economice mediocre sau chiar în recesiune, dacă degradarea va continua, viitorul României ca ţară este sub semnul întrebării. Cu 7.000 de euro PIB per capita, faţă de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei, şi o creştere estimată astăzi la doar 2,2% pentru 2014 şi 2,4% pentru 2015, se pune tot mai mult problema dacă convergenţa României cu Occidentul se va realiza vreodată sau niciodată. Evoluţia structurală a economiei ne-a adus astăzi în situaţia de a fi un simplu furnizor de forţă de muncă necalificată: un milion de salariaţi din cei cinci milioane sunt plătiţi cu salariul minim, iar din cele zece milioane de persoane apte de muncă, doar jumătate sunt salariate.

România are nevoie de un business plan, care să stabilească priorităţile pe termen lung în vederea susţinerii economiei, dar şi de o atitudine pro-business din partea autorităţilor statului, care să susţină capitalul autohton în loc să îl împovăreze, potrivit antreprenorilor prezenţi joi la şedinţa ZF Expert pe tema „cum creştem economia cu 5% în fiecare an.“ Mai mult, creşterea consumului este văzută de antreprenori ca esenţială pentru orice industrie, în faţa stabilirii unor ţinte „absurde“ ale deficitului bugetar.

Mihai Marcu, preşedintele operatorului de servicii medicale private MedLife, Raul Ciurtin, preşedintele producătorului de lactate Albalact, Eugen Păturan, pro­prietarul francizei de încălţăminte BATA în România, Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei de turism Invitation România, care aduce vizitatori străini în ţară, Andrei Pitiş, preşedintele ANIS (Asociaţia Pa­tronală a Industriei de Software şi Servicii), dar şi acţionarii unor start-up-uri - Ioana Romanescu, proprietarul Cupcake Philosophy (laborator de cupcakes) şi Adrian Simion, cofondator al Guido Coffee (prăjitorie de cafea), au propus măsuri pentru creşterea economiei cu 5%.

„Noi facem business plan într-o ţară care nu are un business plan. Ne-ar trebui un business plan pe termen lung“, a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife. El a mai precizat că România nu îşi poate permite să ţină deficitul bugetar la „un nivel absurd de mic“, când trebuie să crească consumul.

În ultimii ani deficitul bugetar s-a ajustat puternic. România a înregistrat în 2009-2012, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să ajungă la 1,1% din PIB.  „Suntem mult în urmă faţă de alte ţări, dar avem un deficit foarte bun. Insist să punem deficitul ca fiind la un nivel absurd de mic, nu ne putem permite aşa ceva. Noi nu avem nevoie să crească PIB-ul dacă tăiem investiţiile şi nu creştem consumul. Avem nevoie de consum, indiferent de industrie. Dacă nu avem consum, nu existăm“, a adăugat el.

Şi Eugen Păturan, proprietarul francizei BATA în România, afirmă că este esenţială creşterea consumului. „Am simţit o reducere a puterii de cumpărare şi o orientare spre preţul cel mai redus.“ Mai mult, el susţine că pentru creşterea economică de 5% statul ar trebui să susţină businessurile locale. „Nimic din organele statului nu este pro-business. Cum te prind că ai cash flow, vin acolo. Atitudinea ar trebui să fie pro-business, nu să vină să îţi dea la cap. (...) Noi, fiind prezenţi în malluri, suntem foarte expuşi. Am trei controale pe zi, la nivel naţional, de la diverse instituţii.“

Lipsa de susţinere a capitalului autohton este subliniată şi de Raul Ciurtin, preşedintele producătorului de lactate Albalact. „Statul se concentrează pe a lua bani de la cei care deja plătesc, nu din alte surse, ceea ce pe unii îi împinge în piaţa neagră sau în alte zone. Un alt lucru pe care îl văd este că folosim un TVA prea mare pentru alimente, în condiţiile în care puterea de cumpărare a scăzut“, a spus Ciurtin. 

Pentru a avea o creştere economică de 5% statul ar trebui să sprijine şi micile întreprinderi şi să diminueze birocraţia. „La noi, nimeni nu ştie să te sfătuiască din partea statului, dar ştie ce nu faci bine când vine un control. (...) Cel mai greu mi-a fost să mă lupt cu birocraţia şi pregătirea pentru a fi la punct cu legislaţia în vigoare. Am ajuns până la Constituţie. E un efort enorm“, a precizat  Adrian Simion, cofondator Guido Coffee (prăjitorie de cafea).  Şi antreprenoarea Ioana Romanescu, fondatoarea laboratorului Cupcake Philosophy, afirmă că lipseşte suportul statului, iar birocraţia este foarte „extinsă“.

Un alt invitat la ZF Expert, Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei de turism Invitation România, afirmă că România nu poate avea creştere economică de 5%  fără o clasă de politicieni mai bine pregătiţi economic, care să îşi dorească să scoată ţara din acest „marasm“ şi că în turism ar trebui încurajat „exportul“, adică aducerea de străini în ţară, nicidecum importul (trimiterea românilor în străinătate). În opinia lui, turismul, agricultura şi IT-ul pot susţine creşterea economică. „Turismul este un domeniu care pleacă o dată şi se duce pe termen lung în progres. Din ‘90 aştept ca la agenţiile de turism din străinătate să fie coadă ca să cumpere România. Am obosit.“

Andrei Pitiş, preşedintele ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii), spune că nu ar cere guvernului absolut nimic, în afară de a oferi un cadru legal şi a cheltui banii pentru educaţie şi sistemul medical şi alte elemente de administraţie. „Dar nu aştept de la guvern ceva mesianic.“

 

Mihai Marcu, preşedintele operatorului de servicii medicale private MedLife

+ Noi facem business plan într-o ţară care nu are un business plan. Venim cu un business plan după care ne uităm la ce consideră guvernul prioritar. Ar trebui un business plan pe termen lung. Să vedem care sunt domeniile prioritare.

+ Suntem mult în urmă, ar trebui să investim.  Insist să punem deficitul ca fiind la un nivel absurd de mic, nu ne putem permite aşa ceva.

+ Noi nu avem nevoie să crească PIB-ul dacă tăiem investiţiile şi nu creştem consumul. Avem nevoie de consum, indiferent de industrie. Dacă nu avem consum nu existăm. Degeaba creşte PIB-ul cu 5%, dacă nu creşte şi consumul intern.

+ Este extrem de important să avem o ţară de antreprenori, care fac businessuri mici. SUA, Asia, cresc acum pe baza celor cu businessuri mici, nu pe spinarea businessurilor mari. Tinerii care fac IMM-uri fac ori coafor, ori spălătorii auto, dar nu de asta avem nevoie. Mediul de afaceri poate să pună umărul, indiferent de legislaţie, de guvern, la înfiinţarea de start-up-uri.

+ Reducerea CAS a fost foarte tare împinsă de membri Coaliţiei pentru dezvoltarea României, noi am participat chiar la întâlniri cu FMI direct. La fel şi modul de implementare a accizei, legea insolvenţei.

+ Ori rămânem în secolul XIX, ori o facem, altfel nu ne apropiem de Europa. Suntem foarte departe. Românii trebuie să găsească soluţii pentru a creşte cu 5%, împreună. Toţi trebuie să împingem la acest lucru.

+ Printre industriile prioritare aş mai pune industrii care mi se par extrem de importante. Mi se pare că nu vorbim suficient despre industria auto. Un alt domeniu este energia. România are un potenţial de a fi exportator net de energie.

 

Raul Ciurtin, preşedintele producătorului de lactate Albalact

+ Cel mai important lucru remarcat este lipsa de susţinere a capitalului autohton şi faptul că puterea de cumpărare a scăzut dramatic în România. Am trăit din export, iar acest lucru nu s-a reflectat la nivelul de trai.

+ Un alt lucru pe care îl văd este că folosim un TVA prea mare pentru alimente, în condiţiile în care puterea de cumpărare a scăzut. Ce observ macro este că statul se concentrează pe a lua bani de la cei care deja plătesc, nu din alte surse, ceea ce pe unii îi împinge în piaţa neagră sau în alte zone.

+ Trebuie să creştem puterea de cumpărare, să reducem fiscalitatea, să ne gândim la anumite scutiri fiscale. Ar trebui ca să se uite cineva la efectul complet pe orice măsură. Nu cred că ne trebuie foarte mult, doar câteva lucruri bune, în cascadă.

+ Am avut un an agricol bun, dar trebuie să ne uităm mai departe la profiturile fermierilor români. Cel mai mare profit în agricultură cred că a rămas la traderi. Agricultorii o duc foarte prost.

+ Văd lucruri care se fac, poţi să cumperi dacă dai un avans mic, dar mai departe în cash flow care este specific în agricultură, oamenii nu sunt ajutaţi. De aici s-ar putea obţine foarte multă valoare adăugată.

+ Cheia de dezvoltare este încurajarea companiilor româneşti, şi mici şi mari.

 

Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei de turism Invitation România

+ Creşterea de 5% stă într-un echilibru între master planul din turism şi un business plan naţional, care să devină lege, fără să se mai schimbe regulile de dezvoltare economică.

+ Export inteligenţa de a prezenta o destinaţie. Turismul, IT-ul şi agricultura sunt cei trei mari piloni posibili ai unei Românii prospere. Exportul în turism reprezintă aproape 100% din şansa României de a ieşi de unde este.

+ Atâta timp cât elementele componente ale unui program turistic nu sunt în grija unei decizii politice care vrea să o ducem mai bine, eu sunt limitat de starea ţării.

+  Turismul este un domeniu care pleacă o dată şi se duce pe termen lung în progres. Din ‘90 aştept ca la agenţiile de turism din străinătate să fie coadă ca să cumpere România. Am obosit.

+ Politicul în România este prea mult implicat în economie. Speranţa mea este că vor veni generaţii, cei de 40-45 de ani, care să fie mai inteligente şi mai bine pregătite economic, care să dorească să ieşim din acest marasm. Altfel nu putem să avem această creştere de 5%.  

 

Eugen Păturan, proprietar franciză BATA

+n Creşterea consumului este esenţială, dar ţara asta nu are management, pentru că nu are viziune. Incompetenţa este peste tot. Noi, fiind prezenţi în malluri, suntem foarte expuşi. Am trei controale pe zi, la nivel naţional, de la diverse instituţii.

+n Anul acesta am simţit o reducere a puterii de cumpărare şi o orientare spre preţul cel mai redus.

+ Nimic din organele statului nu este pro business. Cum te prind că ai cash flow, vin acolo. Atitudinea ar trebui să fie pro business, nu să vină să îşi dea la cap.

+ Interesele politice sunt divergente cu interesele economice. Nimeni nu a luat o iniţiativă probusiness.

+ Problema majoră a acestei ţări vine de la management, de la partidele politice. Ei nu sunt nişte oameni care au demonstrat ceva. Ar trebui un consiliu economic să conducă ţara, să decidă ce ministru este numit unde.

+ Când vine statul şi îţi ia 25% din ce ai încasat, este mult. Nu există un cadru legal care să legifereze un pic bunele practici în contractul de închiriere.

 

Andrei Pitiş, preşedintele ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii)

+ Nu aş cere personal guvernului absolut nimic în afară de a oferi un cadru legal şi de a cheltui banii pentru educaţie şi sistemul medical şi alte elemente de administraţie. Dar nu aştept de la guvern ceva mesianic. 

+ Nu poţi să faci o strategie de ţară doar cu firme străine. Trebuie invitate, într-adevăr, dar nu să construim strategia doar cu astfel de asociaţii care reprezintă interesele acestor firme.

+ În momentul de faţă legislaţia care legitimează investiţiile este haotică, nu are coerenţă. Sunt câteva legi despre holding, despre piaţa de capital, business angels.

+ Trebuie să avem şi noi nişte firme puternice în România, care să poată negocia în Europa.

+ Guvernul nu conduce ţara. Ei sunt angajaţii mei, nu şefii mei. Ei administrează banii pe care îi punem noi la dispoziţie.

+ Este nevoie de o lege a investiţiilor care să lege toate actele normative şi să reglementeze cum se face o investiţie de capital într-o firmă care să creeze produse.  Care să creeze un cadru, cum se investesc bani contra equity, cum se evaluează o firmă.

 

Ioana Romanescu, proprietar start-up Cupcake Philosophy

+ Am învăţat în viaţa de corporaţie că fără un plan de business vei eşua. Avantajul a fost că am avut o cultură după şase ani în afara ţării şi am revenit cu dorinţa ca lucrurile să se schimbe.

+ Eu am început businessul cu toată lumea care îmi spunea că e o nebunie. În loc de a mă plânge, încerc să mă uit la partea pozitivă a lucrurilor. Fac parte dintr-o categorie de antreprenori care cred că schimbarea va trebui să vină de la noi.

+ Ce lipseşte, pe lângă suportul de la stat şi faptul că birocraţia e extinsă, e faptul că lumea nu apreciază în continuare calitatea serviciilor. Se raportează în continuare la preţ.

+  Avem nevoie de educaţie. Fără personal calificat nu poţi să creşti. Sunt dispusă să dau mai departe cunoştinţele mele, dar nu pot găsi personal calificat şi pasionat.

+ Eu sunt tot timpul întrebată dacă vreau cu factură sau fără, deşi de fiecare dată merg pe factură. E o presiune foarte mare pe comerţul fără factură.

+  Noi, ca start-up mic, am putea avea un model în businessuri mai mari şi vom fi la rândul nostru un model pentru cei care vin din spate. Sunt lucruri pe care noi înşine le putem mişca, fără ajutorul guvernului.

 

Adrian Simion, cofondator start-up Guido Coffe

+ Este datoria mea să cred în creştere 5%. Soluţia e un master plan, o strategie, implementată detaliat şi instituţionalizat, dar nu cred că se va întâmpla curând.

+ Cred că iniţiativele private sunt o sursă mult mai la îndemână, pentru că vin de la cei care deja au practică, au avut succes şi dau cultura succesului.

+ Cel mai greu mi-a fost să mă lupt cu birocraţia şi pregătirea pentru a fi la punct cu legislaţia în vigoare. Am vrut chiar să pornesc de la Constituţie. E un efort enorm.

+ De când am început să planificăm, a durat nouă luni până am deschis. Două luni a fost planul în sine, şapte luni birocraţia.

+ La noi, nimeni nu ştie să te sfătuiască din partea statului, dar ştie ce nu faci bine când vine un control. Pentru o companie mare e uşor să asigure această nevoie, au avocaţi, consultanţi.

+ Avem un deficit de sustenabilitate a businessului. Sustenabilitatea este asigurată de etică, a fi corect faţă de client, cu un produs corect la preţul corect, chiar dacă poţi să îl vinzi mai scump. Clientul va şti în cele din urmă că a fost păcălit.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.10.2014

 
Cuvinte cheie:
Romania 5%
, analiza
, antreprenori
, consum
, business
, economie
, industrie
, deficit bugetar
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide