Cea mai mare parte a veniturilor jucătorilor din retailul tradiţional vine din vânzarea de ţigări, respectiv aproape 46%. La polul opus, bunurile nealimentare (cu excepţia ţigărilor) contribuie cu doar 7,6%, o pondere în scădere faţă de anul trecut, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Astfel, în prima jumătate din 2010 ponderea acestora era de 8,3%.
Ponderea ţigărilor a crescut însă de la 42,4% la jumătatea lui 2010 la 45,8% la jumătatea acestui an. Avansul de la ţigări s-a făcut în detrimentul bunurilor alimentare. Acestea contribuie cu mai puţin de o treime la vânzările din retailul tradiţional, faţă de aproape 60% în cazul retailului modern.
Structura veniturilor la cele două tipuri de comerţ - modern şi tradiţional este foarte diferită. Spre exemplu, pentru jucătorii de pe segmentele hipermarketuri, supermarketuri şi discounteri ţigările au doar o pondere de 6,5% în totalul vânzărilor, pe când bunurile nealimentare contribuie cu 28%.
O altă diferenţă o reprezintă faptul că în cazul retailerului modern nu se observă diferenţe majore de structură între 2010 şi 2011, pe când în cazul comerţului tradiţional, singura categorie cu o pondere relativ constantă (13,8% la jumătatea lui 2011), o reprezintă băuturile alcoolice.
În ultimii patru ani din comerţul local au dispărut 6.500 de chioşcuri şi alimentare, retailul tradiţional intrând astfel pe un trend puternic descendent.
La polul opus, comerţul modern (cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount) şi-a dublat numărul de unităţi în aceeaşi perioadă, până la aproape 900. Acestea au însă în medie o suprafaţă mai mare decât a chioşcurilor sau a alimentarelor.
Chiar şi în aceste condiţii, magazinele de tip alimentară şi chioşc domină comerţul local ca număr de unităţi, cu un total de circa 74.000, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
