Companii

Apusul investiţiilor în vânt: În 2016 s-au mai montat 26 de turbine. În 2012 erau „plantate“ 460 de eoliene

Energia eoliană a devenit o veritabilă forţă în sistemul energetic local, având o pondere de circa 10% în producţia totală.

Energia eoliană a devenit o veritabilă forţă în sistemul energetic local, având o pondere de circa 10% în producţia totală.

Autor: Roxana Petrescu

12.02.2017, 10:01 3791
România a depăşit pragul de 3.000 MW montaţi în parcuri eoliene la finalul anului trecut, în condiţiile în care un reactor de la Cernavodă are 700 MW, iar Hidroelectrica toată lucrează la o capacitate de circa 6.400 MW.

Energia eoliană a devenit astfel o veritabilă forţă în sistemul energetic local, având o pondere de circa 10% în producţia totală. După o dezvoltare accelerată însă, datele pentru anul trecut arată că investiţiile în acest domeniu, care pot fi estimate la 4,5 mi­liarde de euro, au avut o aterizare forţată, cel mai probabil cei 3.000 MW fiind capacitatea cu care România va termina „saga vântului“.

Potrivit datelor publicate de Wind Europe, un fel de institut de statistică la nivel european privind energia eoliană, anul trecut s-au mai montat pe plan local 52 MW în proiecte eoliene, ceea ce la o capacitate de 2 MW pe unitate înseamnă că s-au mai ridicat 26 de noi turbine.

Cifra este semnificativ mai mică faţă de instalările din 2012 de exemplu, anul de graţie al energiei eeoliene, când s-au montat 923 MW, adică aproape 460 de turbine.

Deşi era aşteptată o oarecare temperare a apetitului de investiţii, generat mai ales de schema de sprijin foarte generoasă pusă la dispoziţie de statul român, acesta aproape a dispărut după ce România a schimbat la jumătatea anului 2013 legislaţia de suport.

La finalul anului trecut însă, România a obţinut avizul Comisiei Europene privind o serie de modificări în schema de sprijin care au fost apreciate de industrie, dar care încă nu au fost puse în aplicare.

Legea 220/2008 prin care a fost instituit sistemul de promovare prin certificate verzi a început să-şi producă efectele la finalul lui 2011 pentru că nu fusesese notificată la Comisia Euro­peană. În vara lui 2013 însă, schema se modifică radical, creşterea facturilor determinând o presiune uriaşă din partea industriei asupra guvernului în sesnul tăierii ajutoarelor pentru „verzi.” Spre exem­plu, cei mai puternici ju­cători din domeniul ener­giei verzi, care sunt „res­ponsabili” pentru aproape 50% din investiţiile realizate, au înregistrat în perioada 2014-2015 pierderi de 750 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor oglindind deprecierile pe care grupurile străine au fost obligate să le aplice.

Astfel, după schimbările din vara lui 2013, termenul de valabilitate pentru un certificat verde era de un an de zile. Potrivit noilor modificări, acesta a fost extins pe toată durata de viaţă a schemei de sprijin, adică până în 2031. Prelungirea duratei de viaţă a certi­ficatelor este importantă pentru că le oferă producătorilor mai multe şanse de a-şi monetiza certificatele.

Mai mult, cele mai multe proiecte aflate în funcţiune au fost afectate de modificările din vara anului 2013, când s-a luat decizia de a se amâna un anumit număr de certificate în funcţie de tehno­logie până în martie 2017.

Tot în textul ordonanţei de la acel moment se mai preciza că recuperarea certificatelor avea să se facă începând cu aprilie 2017 pentru solare şi cu ianuarie 2018 pentru eoliene, toate certificatele amânate urmând să fie recuperate până în 2020.

Acum însă, perioada de recuperare a acestor certificate a fost extinsă până în decembrie 2025 pentru eoliene, în timp ce investitorii în energie solară îşi vor vedea certificatele amânate în perioada 2025-2030.

De asemenea, tranzacţionarea certificatelor verzi ar trebuie să se facă pe o piaţă centralizată a certificatelor verzi, valorile minime şi maxime ale acestor instrumente fiind plasate în intervalul 29,4 euro – 35 de euro.

Deşi industria a salutat aceste modifcări, deocamdată nu au fost înaintate calcule privind impactul aplicării acestora. Mai mult, surse din piaţă spun că există temerea ca odată cu schimbarea guvernului, să existe anumite piedici în implementarea acestor modificări, chiar dacă acum Comisia Europeană a dat undă verde proiectului.

 

Când se vor aplica ultimele modificări ale schemei de sprijin pentru energia verde şi care este bilanţul anului trecut pentru un domeniu care a atras investiţii de 7 miliarde de euro?

Aflaţi pe 20-21 februarie, la ZF Power Summit’17 – Fuel for the Future. Două zile. Totul despre energie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO