Teaca reuseste sa vada insa efectele benefice ale crizeifinanciare in reducerea ritmului de construire in Bucuresti, darpentru arhitectura de calitate inca mai avem de asteptat. Inca dela inceputul discutiei, Radu Teaca pare sa nu fie deloc de acord cuce s-a intamplat cu Bucurestiul din punctul de vedere aldezvoltarii orasului, dar mai ales de aspectul arhitectural alnoilor cladiri.
Cea mai mare problema din punctul lui de vedere este modul incare autoritatile au permis dezvoltarea haotica si suprasolicitareaterenurilor din centrul orasului cu cladiri prea mari.
"Din pacate, in prezent arhitectura in Romania se rezuma laanveloparea comerciala a cladirilor, ceea ce rezulta ca infatisarein cladirile de birouri. La fel de bine, astfel de cladiri poti sale construiesti si in desert, pentru ca la fel o sa arate si acolo.Cea mai mare problema este insa atunci cand astfel de cladiri ocupasituri importante din oras si au un raport cu imprejurimile celputin straniu. Aici ar fi de precizat «disponibilitatea»autoritatilor care au permis cu prea multa usurintasuprasolicitarea terenurilor si depasirea gabaritelor cladirilor",a precizat Teaca.
Tocmai din aceasta cauza, Teaca apreciaza ca arhitectura, inspecial arhitectura de calitate, in Romania nu este un businessprofitabil.
"Arhitectura nu este un business. Arhitectura in Romania este omeserie nelucrativa in general, mai putin in cazul celor careprintr-o conjunctura favorabila reusesc sa prinda lucrari mari, darnu intotdeauna cand sunt bani inseamna ca avem si arhitectura decalitate", a spus Teaca.
Faptulca in ultimii doi ani nu s-a mai construit aproape nimic inBucuresti, pe fondul crizei financiare, care a pus la pamantdezvoltarea imobiliara, este oarecum incurajator pentru Teaca, insanu este de parere ca odata cu terminarea crizei si reluareadezvoltarii urbane vom vedea si o arhitectura de calitate inBucuresti.
"Atunci cand nu era criza se construia mult, dar ieftin si prostdin punctul de vedere al arhitecturii. Un prim efect paradoxalbenefic al crizei este ca se construieste mai putin. Inca nu simtrevenirea dupa aproape doi ani de criza. Daca «multul» s-a dus, cu«prostul» cred ca mai avem de asteptat", sustine Teaca.
El face din start diferenta intre arhitectura si arhitectura decalitate, iar o prima diferenta in favoarea arhitecturii decalitate este cea in care arhitectul nu face compromisuri indiscusul sau.
"Sunt doua moduri de a face arhitectura. Sa slujesti arhitecturasau sa te slujesti de ea. Sunt unii care au ajuns sa se slujeascade arhitectura si care au facut bani, ceea ce nu intotdeaunainseamna arhitectura de calitate. La polul opus se afla cei careslujesc arhitectura si care doresc sa faca arhitectura de calitatedin orice proiect", a apreciat Teaca.
Din momentul in care arhitectul incepe sa faca compromisuri,sunt mari sanse ca discursul sa nu fie unul de calitate, dar carecu siguranta sa fie profitabil.
"La lucrarile mari, unde trebuie suprasolicitat terenul,arhitectul ramane fara libertate de miscare, cu exceptia fatadeicladirii unde poate utiliza materiale ceva mai inovatoare, dar caretot anvelopare se numeste si nu arhitectura de calitate", a maiprecizat Teaca.
Cu toate acestea, in Bucuresti sunt si cladiri de birouri caresunt pe gustul profesorului de arhitectura. "Sunt si exemplereusite de lucrari mari, precum complexul Sema Parc, dar si lucraride dimensiuni mai reduse, precum cladirea de birouri de pe DemDobrescu, proiectata de Dan Marin (cladirea de birouri din PiataRevolutiei de langa cladirea Senatului - n. a.), unde valoareacladirii sta tocmai in puterea contrastului dintre vechi si nou", acontinuat Teaca.
Cat costa calitatea
Teaca raspunde din start ca arhitectura de calitate e scumpa sica nu toti romanii sunt dispusi sa plateasca pentru ea. "Un proiectin care arhitectul se implica foarte mult, pana la detaliireferitoare la ce prize si intrerupatoare trebuie montate si unde,costa. Pretul pe care societatea romaneasca il da pe arhitecturaeste in continuare foarte mic, arhitectura de calitate fiind un felde lux pentru romani", a spus Teaca.
Cat costa mai exact arhitectura de calitate? "De regula,proiectarea costa cam 10% din valoarea proiectului, insa daca aicipentru o casa de 400-500 de metri patrati este foarte greu sa cerimai mult de 30.000 de euro pentru proiectare, in Occident,proiectarea pentru o casa similara poate costa si 150.000 de euro",a dat exemplu Teaca. In Romania, valoarea pietei de proiectare estede circa 300 de milioane de euro, potrivit ultimelor estimari dinpiata.
"Exista oameni cu autoritate in domeniul arhitecturii si carepot cere astfel de sume pentru proiectare si in Romania, dar chiarsi ei nu pot depasi cu mult pretul pietei, care din pacate esteprea mic pentru a putea fi suficient de expresiv arhitectural", amai spus Teaca.
Relatia dintre arhitect si client
Teaca sustine ca reuseste sa gaseasca clienti care sunt dispusisa plateasca pentru o arhitectura de calitate si nu se fereste saspuna ca relatia dintre arhitect si client nu este intotdeauna unausoara, in conditiile in care invevitabil apar conflicte in celedoua parti.
"Sunt, intr-adevar, oameni care sunt dispusi sa plateasca pentruarhitectura de calitate si sunt proiecte unde am avut afinitati maimari cu clientii, ceea ce mi-a permis o libertate mai mare alimbajului. Relatia dintre arhitect si client este insa una deanduranta, intrucat arhitectul trebuie sa absoarba toatefrustrarile clientului, pentru ca in definitiv arhitectul ii induceclientului o locuinta in care acesta isi duce traiul de zi cu zi.Am incercat sa evit tipul acesta de fundatura cu clientii mei sipana acum mi-a reusit. Am si norocul ca in ultima vreme clientiicare vin la mine stiu la ce sa se astepte din partea mea, si stiuca am un stil si ca cu greu ma mai pot dezobisnui de el", amarturisit Teaca.
In final, Teaca a incheiat cu o alta marturisire: "Imi este greusa spun care este cel mai indragit proiect al meu. Toate imi suntla fel de dragi".
Cine este Radu Teaca
- Radu Gabriel Teaca are 49 de ani si este conferentiaruniversitar la Catedra de bazele proiectarii din cadrulUniversitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti,precum si directorul biroului de arhitectura Artline. A absolvitstudiile Institutului de Arhitectura din Bucuresti in 1987, iar in2000 Teaca si-a luat doctoratul in arhitectura.
- In prezent este membru in senatul Uniunii Arhitectilor dinRomania, precum si in Ordinul Arhitectilor si RegistrulArhitectilor din Romania, iar in 2004 a fost comisar al expozitieiromanesti din cadrul Bienalei de Arhitectura de la Venetia.
- In 2008 a participat ca expozant la colocviul de arhitectura"Parcours d'architectures en Europe" de la Strasbourg, dinFranta.
Ce mai puteti citi in Business Construct:
- In 5 ani s-au modernizat 5% din reteaua de drumuri si caiferate
- Acoperisurile, inca in ceata
- Zece sperante in imobiliare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
