Companii

Apel comun: Asociaţii de afaceri, patronate şi organizaţii profesionale cer menţinerea neschimbată a Pilonului II de pensii private

Apel comun: Asociaţii de afaceri, patronate şi...

Autor: Roxana Rosu

21.05.2018, 08:23 419

Organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa Guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare ale Pilonului II, sistem menit să asigure "prosperitatea" la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

" Reiterăm faptul că menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, reprezintă unica soluţie potrivită în prezent, urmând ca pe viitor să se găsească soluţii pentru recuperarea decalajului de contribuţii cauzat de întârzierile în respectarea calendarului stabilit de lege, precum şi a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se poate asigura atât prosperitateaa viitoare a românilor, cât şi agregarea rapidă a capitalului românesc capabil să finanţeze dezvoltarea României.”, se arată în apelul transmis de Asociaţia pentru Pensii Administrate privat (APAPR) şi semnat de 14 asociaţii din zona financiară.

Textul apelului:

„Noi, organizaţiile semnatare ale acestei scrisori, facem apel la Guvernul României pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare ale sistemului de pensii administrate privat (Pilonul II). În sprijinul acestei solicitări aducem concluziile studiilor internaţionale, rezultatele celor 10 ani de Pilon II în România, precum şi analizele pe care le-am realizat fiecare dintre noi cu privire la acest sistem. Predictibilitatea şi stabilitatea legislativă sunt cruciale pentru succesul oricărui sistem de economisire pe termen lung menit să asigure prosperitatea la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

În urmă cu mai bine de 10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a ţărilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus apariţia fondurilor private de acumulare şi capitalizare, prin care populaţia să poată economisi suplimentar, în conturi individuale, în vederea pensionării. Alinierea a reprezentat soluţia la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreţine un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuţie şi solidaritate inter-generaţională.

Populaţia României a scăzut cu cca. 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, la această involuţie contribuind atât sporul natural negativ cât şi fenomenul emigraţiei. Declinul demografic a fost însoţit de o înrăutăţire severă a ratei de dependenţă demografică (raportul vârstnici / activi), vizibilă în piramida vârstelor. Prognozele demografice ale ONU confirmă cu prisosinţă aceste tendinţe: România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050.Faptul că tot mai puţini oameni activi vor trebui să susţină un număr tot mai mare de pensionari, va pune o presiune extremă pe finanţele publice ale ţării. Aceste evoluţii statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani.

Soluţia unui sistem de pensii pe trei piloni pusă în aplicare acum 10 ani este fără doar şi poate o poveste de succes. Gradul înalt de reglementare, transparenţa şi randamentele investiţionale deosebite au primit o largă recunoaştere internaţională de la instituţii precum BetterFinance, BERD sau OECD. Astfel, o analiză realizată de OECD în 2017 plasează Pilonul II din România pe locul 2 dintre 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflaţia) în perioada 2008-2016. În cei 10 ani, fondurile private din România au obţinut peste 7 miliarde de lei prin investirea celor 35 de miliarde primite în administrare, în condiţiile unor restricţii investiţionale semnificative, impuse de legislaţie.

Al doilea beneficiu major al existenţei Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativă a pieţelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private din România sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii au deţineri de cca. 1,9 mld. EUR, adică 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând 15% din lichiditate. Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei, inclusiv creşterea nivelului de guvernantă corporativă, au avut de câştigat în tot acest timp. Listările la bursă ale firmelor private şi de stat ar fi fost de neimaginat fără aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contribuţie importantă a capitalului românesc.

Utilitatea şi performanţa sistemului de pensii private din România au fost remarcate şi de experţii Comisiei Europene, care au analizat situaţia Pilonului II în cel mai recent raport de ţară privind România, publicat în 2018. Comisia Europeană se referă în mod negativ la reducerea contribuţiei virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operată la finele anului 2017, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanţa bună a fondurilor de pensii private” şi că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general şi piaţa de capital a României”. „De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În acelaşi timp, măsura ar putea avea implicaţii negative asupra pieţelor financiare”, notează raportul de ţară al Comisiei Europene.

Având în vedere cele menţionate mai sus, reiterăm faptul că menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, reprezintă unica soluţie potrivită în prezent, urmând ca pe viitor să se găsească soluţii pentru recuperarea decalajului de contribuţii cauzat de întârzierile în respectarea calendarului stabilit de lege, precum şi a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se poate asigura atât prosperitateaa viitoare a românilor, cât şi agregarea rapidă a capitalului românesc capabil să finanţeze dezvoltarea României.”

„Apelul pentru păstrarea arhitecturii sistemului de pensii private din România” a fost semnat de reprezentanţii mai multor asociaţii: Asociaţia Administratorilor Independenţi (AAI), Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor (APPA), Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB), Camera de Comerţ Americană din România (AmCham România), CFA România (CFA), Confederaţia Patronală Concordia (Concordia), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

Apelul vine în contextul în care în programul legislativ al Guvernului pe 2018 apare între altele, ca „prioritate legislativă”, un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, cu precizarea că în perioada 1 iulie - 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II.

O altă prevedere a proiectului  este că se va stabili o „contribuţie a angajatului în suma fixă de 84 de lei în primul an”, contribuţie care „creşte anual până la 125 de lei în anul 5” şi va fi „dedusă din impozitul pe venit”. Totodată, va exista şi o contribuţie a angajatorului „egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”, se mai arată în documentul guvernamental.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO