Lipsa de atractivitate a unei cariere universitare pentru absolvenţii facultăţilor de informatică va conduce la un deficit acut de personal în rândul facultăţilor în anii următori în cazul în care nu se iau măsuri rapide de remediere, avertizează profesorii Facultăţii de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iaşi.
„În prezent, salariul unei persoane tinere angajate în domeniul privat este cam de 4-5 ori mai mare decât salariul unei persoane tinere angajate în mediul universitar. În plus, cineva care doreşte să urmeze o carieră universitară trebuie să aibă răbdare 5-6 ani (perioada masteratului plus perioada doctoratului) până să poată candida pe o poziţie pe perioadă nedeterminată în mediul universitar. Sunt nişte limitări care într-adevăr nu ne fac deloc atractivi în comparaţie cu mediul privat“, a explicat Adrian Iftene, decanul Facultăţii de Informatică din cadrul UAIC din Iaşi.
Neadoptarea unor măsuri rapide pentru creşterea atractivităţii pentru o carieră universitară în domeniul informaticii va conduce la un blocaj în rândul facultăţilor de informatică, unde există un risc foarte mare de deficit de personal, care urmează să se accentueze în următorii ani.
„În prezent, la facultăţile de informatică, ritmul ieşirilor angajaţilor din sistem (pensionări, burse la universităţile din afară, plecări la companii) este mai mare decât ritmul angajărilor. Probleme similare sunt şi în mediul preuniversitar, unde de la an la an sunt din ce în ce mai puţini profesori de informatică, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va duce la studenţi cu competenţe informatice reduse“, a spus Lenuţa Alboaie, prodecan în cadrul Facultăţii de Informatică din cadrul UAIC.
Printre soluţiile pe care le văd profesorii din conducerea facultăţii ieşene pentru rezolvarea acestei situaţii se află şi o serie modificări legislative privind reducerea impozitului pe salariu pentru profesorii care pregătesc programatori, care vor duce la creşterea nivelului salarial al acestora (având în vedere că în prezent absolvenţii facultăţilor de profil care lucrează în companiile de IT au reducere de 16% la impozitul pe salariu).
„O altă soluţie ar putea fi sprijinul companiilor de IT cu burse pentru doctoranzi, astfel încât aceştia să fie încurajaţi să continue cercetarea, dar să aibă şi activităţi de predare în mediul academic. De asemenea, alocarea de mai multe fonduri de la guvern pentru proiecte de cercetare în domeniul informaticii ar atrage tinerii spre mediul universitar“, a spus Vlad Rădulescu, prodecan în cadrul Facultăţii de Informatică a UAIC.
În prezent, Facultatea de Informatică de la Iaşi are mai multe proiecte pentru dezvoltarea studenţilor (programe de internship în companii, traininguri pentru dezvoltarea competenţelor studentţilor în limbaje de programare cerute pe piaţa muncii, prezentări pentru elevii de liceu care ar putea urma o facultate de IT, şcoli de vară etc.), însă profesorii spun că ar trebui să se dezvolte şi proiecte de cercetare cu mediul de business în care pot fi implicate şi cadrele didactice.
„Din păcate, aici atingem un punct sensibil, care nu-şi poate găsi rezolvarea prin măsuri legislative: dacă în alte ţări colaborarea între industrie şi mediul academic se concretizează prin contracte de cercetare de pe urma cărora beneficiază ambele părţi, în România şi mai ales în zona Moldovei asemenea proiecte sunt rare. Pur şi simplu mediul industrial (şi nu ne referim aici la companiile IT, ci la tot ce înseamnă industrie) nu pare a avea capacitatea şi dorinţa de a se dezvolta prin asemenea colaborări“, a mai spus prodecanul Lenuţa Alboaie.
În prezent, Facultatea de Informatică a UAIC din Iaşi şcolarizează 1.519 studenţi (în ciclul universitar, de masterat şi doctorat), are 39 de cadre didactice titulare şi un număr de 27 de profesori asociaţi. Anual, această facultate livrează câte 300 de absolvenţi pe piaţa muncii.
Facultăţile româneşti livrează anual câte circa 7.000 de absolvenţi de informatică pe piaţa muncii, însă necesarul de pe piaţă ar fi dublu, spun cei care fac recrutări.
Importanţa sectorului IT&C a crescut semnificativ în economie în ultimii ani, având în vedere că acest domeniu a avut o pondere de 6% la formarea PIB-ului României în 2014, depăşind nivelul contribuţiei aduse de sectorul agriculturii în PIB.
