Dezvoltarea economică este in continuare inegală la nivelul diferitelor regiuni din Europa, zonele bogate dintr-o anumită ţară având în medie un PIB per capita de 2,3 ori mai mare decât oraşele mai sărace, situaţie care însă nu se regăseşte şi în cazul României, a cărei Capitală seamănă mai degrabă cu Roma, Madrid sau Copenhaga decât cu orice altă zonă din ţară, arată un studiu realizat de Banca Mondială.
Astfel, în ţările mai puţin dezvoltate din Europa, oraşele principale, precum Bratislava şi Bucureşti tind să aibă mai multe în comun cu capitalele din Vest, la nivel de PIB per capita, decât cu oraşele secundare din propria ţară.
BREAKING NEWS: Tranzacţie fulger pe piaţa din România de la Banca Transilvania
Veşti proaste pentru şoferi: Preţul petrolului a EXPLODAT şi continuă să crească
Chiar dacă aceste tendinţe sunt destul de comune şi sunt rezultatul unor procese economice eficiente, ele au o serie de consecinţe nedorite în privinţa oportunităţilor şi beneficiilor locuitorilor din regiunile “cu creştere lentă”, ceea ce duce la sărăcie şi emigrare. În plus, disparităţile la nivel regional ameninţă coeziunea politică şi socială şi hrănesc mesajele populiste.
Între 2005-2015, regiunile “cu creştere lentă”” din sudul Europei nu au înregistrat nicio creştere a PIB per capita, faţă de media europeană de 2,1% pe an. În comparaţie, zonele din estul Europei, cu ”venituri scăzute”, au avut o medie de 4,6%. Dacă aceste trenduri se menţin, ierarhia regiunilor europene se va modifica radical până în 2025, cele două tipuri de regiuni urmând să facă schimb de locuri.
Dar chiar şi în interiorul acestor mari grupe există diferenţe majore. Potrivit studiului, regiunile din Bulgaria şi Ungaria au un ritm de convergenţă mult mai lent faţă de cele din România şi Polonia, în timp ce în Portugalia creşterile înregistrate sunt peste nivelul raportat de alte regiuni cu ”creştere lentă” din sudul continentului.
În concluzie, dacă tendinţele actuale de creştere se menţin, regiunile cele mai sărace din România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria vor fi mai bogate, în medie, decât regiunile cu dezvoltare mai lentă din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia.
Totuşi, ambele tipuri de regiuni europene trebuie să facă faţă unor provocări majore, care limitează previziunile de creştere pe termen lung, precum o piaţă a muncii în scădere, transformări structurale incomplete şi diferenţe mari între instituţii şi abilităţi.
“Toate regiunile din UE – chiar şi cele mai sărace sau cele cu un ritm lent de creştere – dispun de un potenţial semnificativ de dezvoltare economică. Însă se poate şi mai bine. Atenţia acordată performanţei economice naţionale a statelor membre este atât de mare, încât este uşor să uităm ceea ce se întâmplă în UE la nivel regional. Atunci când privim dincolo de aparenţe, vedem că există multe modalităţi în care putem lupta pentru a contracara inegalităţile din perspectiva prosperităţii, oportunităţilor şi productivităţii, inegalităţi care împiedică mobilitatea socială şi acţionează ca impedimente pentru creşterea economică la nivel naţional.”, a declarat Arup Banerji, Director Regional al Băncii Mondiale pentru ţările UE.
