Companii

Bancherii catre Guvern: Incurajati plata cu cardul si veti incasa taxe mai mari

Bancherii catre Guvern: Incurajati plata cu cardul si veti incasa taxe mai mari
10.06.2009, 19:42 124
 
„Datele arata ca masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru in special, iar economia subterana in general, se dovedeste a fi dificil de limitat", a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania la Visa Europe, in cadrul seminarului „Poate cardul sa scoata la lumina economia gri?". El a adaugat ca situatia este cu atat mai dificila cu cat economia nefiscalizata „tinde sa se dezvolte in perioade de recesiune, sporind ineficienta colectarii de resurse la bugetul de stat".
Principalele ramuri, unde economia subterana(care reflecta activitatile legale, dar desfasurate fara respectarea tuturor obligatiilor fata de stat) este foarte activa sunt retailul, transporturile si comunicatiile, imobiliarele, turismul si agricultura.
Economia subterana este incurajata in buna masura de gradul scazut de bancarizare din Romania, in conditiile in care circa 50% dintre consumatori nu folosesc carduri bancare, iar 23% dintre angajati isi primesc salariile in numerar, acesta fiind cel mai ridicat nivel din UE, spune Andreas Pratz, vicepresedinte al AT Kearney Management.
Dezavantaje implicate de economia subterana sunt contabilizate in pierderi pentru sistemul de asigurari sociale, competitie inegala pe piata (economia reala nefiind la fel de ieftina ca cea nefiscalizata) si lipsa sigurantei pentru oamenii care lucreaza la negru.
Dincolo de relatia dintre platile electronice si economia subterana, marimea acesteia din urma este influentata inclusiv de gradul de incredere in institutiile statului si de politicile pe care guvernele le promoveaza, spune Pratz.
„Majoritatea celor care se afla in economia subterana nu vor sa fie acolo, dar nu au posibilitatea de a-si desfasura activitatea in mod legal", crede vicepresedintele AT Kearney.
In Romania, de exemplu, economia subterana este incurajata de nivelul ridicat al contributiilor sociale platite de angajati si angajatori, de rata ridicata a somajului din perioada de tranzitie, de mentinerea agriculturii de subzistenta si de cadrul legislativ instabil care ingreuneaza plata impozitelor, releva studiul AT Kearney.
In ceea ce priveste sistemul dificil de plata a impozitelor, una dintre metodele de simplificare a acestei proceduri ar fi introducerea unui sistem centralizat de plata electronica a acestora. „Plata taxelor cu cardul depinde insa de ritmul investitiilor efectuate de autoritati", crede Mireille Radoi, director de cabinet, consilier personal al ministrului comunicatiilor si societatii informationale, Gabriel Sandu.
„Teoretic, este posibil si acum, dar este nevoie de un parteneriat puternic cu bancile comerciale. Trebuie sa incurajam introducerea unor standarde de siguranta, pentru ca odata perceput ca un mijloc sigur de plata, cardul va fi acceptat in masa", a adaugat Radoi.
„Exista un grad ridicat de inertie si de lipsa de informare in conditiile in care la comercianti plata electronica se poate implementa fara costuri prea mari. Exista si o oarecare toleranta fata de comertul stradal, impulsionat nu atat de veniturile mici, cat de lipsa de educatie", a mai precizat consilierul guvernamental. Radoi spune ca trebuie sa se puna accentul pe o crestere a increderii privind utilizarea cardului, dand exemplul Austriei, unde totul a inceput printr-un parteneriat al statului cu o mare banca. Lipsa increderii este unul din principalii factori care franeaza utilizarea cardurilor, in special pentru platile on-line, desi bancile au dezvoltat medii sigure de tranzactionare, care sunt insa putin popularizate.
„Avantajele introducerii cardurilor cu cip sunt reducerea fraudelor si a timpului de procesare a tranzactiilor, in conditiile in care cipul nu poate fi copiat sau folosit pentru tranzactii neautorizate. Cardurile cu cip reprezinta o tehnologie noua, in timp ce cardurile cu banda magnetica au o vechime de peste 35 de ani", spune Robert Kajic, International Business Development Director la Austria Card, unul dintre cei mai mari procesatori de carduri la nivel regional.
Ministerul Comunicatiilor nu are pana acum parteneriate concrete cu bancile privind platile cu cardul, dar sprijina o serie de administratii locale in incercarea acestora de a implementa astfel de sisteme, a mai spus Radoi. „In acest moment lucram la paisprezece strategii privind acest sector", a declarat ea.
Este insa nevoie de o schimbare de viziune din partea Executivului, cred reprezentantii mediului prtivat. „Interoperabilitatea este un lucru esential, dar strategiile trebuie discutate cu viitori parteneri inainte de implementare", spune Catalin Cretu. „Exista administratii locale care accepta plata taxelor prin intermediul cardului, inclusiv pe internet, dar nu a existat pana acum o viziune de ansamblu in acest sens si s-a simtit lipsa de comunicare", a adaugat el.
Din punctul de vedere al directorului Visa Europe, platile electronice au si alte avantaje. „Cardul iti permite sa te plimbi cu toti banii de care dispui la un moment dat in conditii sigure. Din acest punct de vedere trebuie inteleasa oportunitatea de care dispun comerciantii prin instalarea de POS-uri."
Pentru incurajarea tranzactiilor electronice, spune Cretu, ar trebui implementate masuri precum obligativitatea efectuarii platilor prin intermediul cardurilor catre cei cu profesii liberale, reducerea temporara a TVA-ului pentru plata cu cardurile sau modificarea legislatiei prezente pentru a permite emiterea tichetelor de masa, de cadou sau de vacanta in varianta cardurilor pre-paid. „Tichetele oferite de companii angajatilor ar trebui inlocuite, de exemplu, cu carduri pre-paid, pentru ca in acest moment nu facem decat sa inlocuim niste hartii cu alte hartii", a precizat Cretu.
Oficialii AT Kearney spun ca solutii pentru extinderea platilor electronice si pentru diminuarea economiei subterane ar putea fi subventionarea de catre stat a instalarii de POS-uri in magazine, limitarea numerarului la platile efectuate in anumite domenii, emiterea de carduri cu facilitati pentru anumite plati sau promovarea cardurilor pre-paid pentru a incuraja extinderea serviciilor bancare.
In acelasi timp, dincolo de controalele pentru limitarea muncii la negru ar trebui acordate o serie de stimulente fiscale pentru incurajarea iesirii economiei gri din conul de umbra in care se afla. In Romania, una dintre masurile pozitive a fost introducerea cotei unice de impozitare, spun analistii.
In Romania, exista circa 3.500 de POS la un milion de locuitori, in timp ce media la nivelul uniunii europene este de 15.000 de terminale, a declarat Gabriela Nistor, presedintele Comitetului Executiv Visa Forum. „Pe partea de emitere de carduri piata s-a maturizat, iar acum este nevoie ca bancile sa ofere clientilor o retea puternica de care acestia sa se foloseasca", spune Nistor.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO