Litrul de benzină se poate cumpăra cu 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, după ce în mai puţin de jumătate de an preţul barilului s-a prăbuşit cu 40% de la maximul de 115 dolari din iunie.
Pentru România, o ţară net importatoare de petrol, acest lucru înseamnă o factură energetică mai mică în 2014 cu circa 350 mil. $, potrivit estimărilor ZF, dar Petrom deja a anunţat că-şi va revizui bugetul de investiţii, furnizorii de utilaj petrolier dependenţi de exporturi văd un 2015 slab, iar transportatorii spun că nu au nimic de câştigat pentru că atenţia clienţilor la costuri anulează toată ieftinirea carburanţilor.
„Pe totalul economiei putem vorbi de un avantaj, problema este că nu ştim cât va dura. Pe termen scurt suntem în câştig. Merg cu maşina, plătesc mai puţin, rămân cu mai mulţi bani, dar este un câştig fragil, nu este de durată“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Efectele negative pot fi însă semnificative, producători de petrol şi industria de utilaj petrolier fiind primii care resimt prăbuşirea preţului. „Companiile petroliere, cum este cazul Petrom, vor avea venituri mai mici şi vor fi mai puţin stimulate să continue programele de investiţii. Pe termen lung putem avea o surpriză neplăcută. Dacă barilul scade sub 40 de dolari, multe rezerve nu mai sunt rentabile. Nu se poate ca această tendinţă să fie permanentă“, mai spune Dochia.
Petrom deja a anunţat că pentru anul viitor îşi va revizui bugetul de investiţii din cauza contextului internaţional.
Citiţi în continuare pe ZF Corporate:
- cantitatea de petrol importată anual de România ; ponderea imprturilor în consum
- evoluţia preţului barilului de petrol
- ce spune Constantin Daminescu, directorul executiv al companiei Duncă Expediţii, despre ieftinirea carburanţilor şi impactul accizei
- opinia analistului economic Aurelian Dochia despre impactul scăderii preţului la petrol asupra companiilor din domeniu şi a pieţei în general
