Bucureştiul găzduieşte peste 3.400 de restaurante şi cafenele, unde „mănâncă“ o treime din România

19 mai 2015 Autor: Cristina Rosca

Bucureştiul găzduieşte peste 3.400 de restaurante, cafenele şi baruri, cu afaceri anuale de aproape 2,5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piaţă pentru jucătorii locali din HoReCa în contextul în care este cel mai mare oraş din punctul de vedere al populaţiei, salariul mediu depăşeşte cu 40% media pe ţară, rata şomajului este minimă, iar Capitala atrage şi cel mai mare număr de turişti români şi străini.

Astfel, doar Bucureştiul „mănâncă“ singur o treime din totalul pieţei HoReCa din România. În prezent sunt active în Bucureşti 3.102 restaurante şi 329 de baruri şi cafenele, potrivit datelor oferite de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acestea sunt primele date privind numărul de localuri din Bucureşti, în contextul în care nu există studii de piaţă şi în contextul în care în această industrie există un număr mare de localuri care se închid în primele luni de funcţionare. În locul lor se deschid însă la fel de multe, potrivit datelor ZF. Orice restaurant, cafenea sau bar trebuie însă înregistrat la deschidere la ANSVA, astfel că această instituţie deţine datele cumulate. Dat fiind că nu există un CAEN separat pentru cafenele, acestea sunt incluse fie în categoria restaurantelor, fie în cea a barurilor.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în Bucureşti existau la finalul lui 2013 circa 3.200 de companii care aveau declarat CAEN-ul „Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie“, cu afaceri cumulate de 2,5 mld. lei. Cifra include astfel companiile care au activităţi în industria restaurantelor, cafenelelor, barurilor, dar şi cantinelor şi firmelor de catering. În cazul acestora din urmă, atât numărul de firme, cât şi cifra de afaceri sunt mici prin comparaţie cu celelalte sectoare.

 

O industrie în curs de albire

La un business cumulat oficial de 2,5 mld. lei şi la un total de 3.400 de baruri, cafenele şi restaurante,  cifra de afaceri medie per unitate declarată este de 735.000 de lei (167.000 de euro). Cifra de afaceri medie este una mică în contextul în care în această industrie există în continuare o mare pondere (până la 90%) nefiscalizată a veniturilor. În contextul în care există în Capitală câteva zeci de localuri cu afaceri anuale de peste 1milion de euro, cifra de afaceri a celor rămase scade chiar sub această medie.

Antreprenorul Cătălin Mahu, proprietarul restau­rantelor LaMama şi unul dintre cei mai importanţi jucători din industrie, afirma recent că într-adevăr o mare parte din vânzările din restaurante, baruri şi cafenele sunt nefiscalizate, însă evaziunea din această industrie reprezintă doar 5% din evaziunea din România, adaugă el citând datele oferite de Guvern. În ultima perioadă însă ANAF a lansat o serie de controale menite să albească acest sector, o serie de unităţi fiind închise, iar altele fiind amendate. Această iniţiativă nu vizează doar Bucureştiul, ci întreaga ţară şi nu are ca „ţintă“ doar jucătorii din HoReCa, ci toate locurile unde banii schimbă mâinile.

Bucureştiul „mănâncă“ circa 2,5 miliarde de lei (560 mil. euro), respectiv o treime din toată piaţa de restaurante din România, deşi găzduieşte doar o optime din totalul firmelor care au activitate în domeniu.

Pe piaţa din România activează circa 24.400 de firme care au domeniul principal de activitate „Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie“, ele având anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 6,7 mld. lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Cifrele includ doar firmele care şi-au declarat situaţiile financiare pe anul 2013, ultimul an pentru care există date publice.

Capitala este de departe cea mai puternică piaţă de restaurante din România, urmată la mare depărtare de judeţele Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş.

 

Bucureştiul a devenit destinaţie turistică

Fiecare dintre aceste pieţe este însă de şase până la nouă ori mai mică decât Bucureştiul, care a reuşit să atragă cele mai importante branduri din domeniu, fie ele internaţionale sau locale.

Diferenţa poate veni şi din faptul că unele companii, cum sunt de exemplu McDonald’s sau KFC - cei mai mari jucători din domeniu -, au sediul în Bucureşti, dar operaţiuni în toată ţara. Cifra de afaceri însă se cumulează pe entitatea din Capitală.

Totuşi, Bucureştiul rămâne punctul de interes al jucătorilor. Un exemplu este chiar Mahu, care afirma recent că mai vede loc pentru 5-8 restaurante sub brand propriu doar în Capitală.

În prezent, reţeaua La Mama numără opt restau­rante în Bucureşti şi două pe litoral, în staţiunea Mamaia.

El mai spunea că în Bucureşti se conturează câteva poluri de profil, în frunte cu centrul istoric, urmat de zona de nord (destinată în principal restaurantelor premium) şi de zona Piaţa Amzei-Piaţa Romană.

Mai mult, capitala a devenit şi o atracţie turistică, mai ales centrul istoric, care găzduieşte peste 100 de restaurante, cafenele şi baruri. Dintre acestea, o parte se închid în primele luni de funcţionare, însă în locul lor se deschid altele. Există însă şi localuri cu istorie de şase-şapte ani, respectiv deschise în perioada în care a început să se dezvolte centrul vechi.

„Acum zece ani nu exista nimic în centrul istoric. Acum şase ani am venit noi şi facem parte din primul val de localuri. Acum patru ani toată lumea venea în centrul vechi, mai mult din curiozitate. Astăzi, zona nu mai este de interes pentru românii care îl văd ca un loc „fumat“, însă a început să devină tot mai mult o atracţie turistică“, sumariza recent Oprea Bebi, fondatorul Bordello, istoria cen­trului vechi.

Localul este unul dintre cele mai vechi şi populare din zonă. În cazul Bordello, circa jumătate dintre clienţi sunt străini. Aceştia consumă în medie de peste trei ori mai mult decât românii, astfel că veniturile sunt stabile.

 

Mai e loc de creştere

Bucureştiul primeşte anual 2,44 milioane de turişti (din care 1,9 milioane străini), veniţi în Capitală fie pentru business, fie pentru vacanţă, ei reprezentând o treime din numărul total de vizitatori pe care îi primeşte România, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Datele se reflectă şi în piaţa HoReCa, în numărul şi încasările localurilor din Bucureşti.

Pe poziţiile următoare în topul încasărilor din restaurante se află două judeţe turistice „ Constanţa şi Braşov „ şi două judeţe care găzduiesc următoarele cele mai puternice oraşe din România după Bucureşti „ Cluj Napoca şi Timişoara. La polul opus, în judeţe precum Ialomiţa, Sălaj, Caraş-Severin sau Călăraşi încasările din restaurante sunt şi de 100 de ori mai mici decât în Bucureşti, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Aceste judeţe sunt printre cele mai sărace din România, cu rate mari ale şomajului, cu salarii mai mici decât media naţională cu până la o treime şi fără o cultură a ieşitului în oraş. Mai mult, turismul este aici inexistent.

Criza şi-a pus amprenta asupra pieţei de restaurante, românii fiind tot mai precauţi în achiziţii şi ieşind tot mai rar în oraş. Veniturile jucătorilor au fost săltate de numărul în creştere al turiştilor străini însă popularitatea României pe harta turistică a lumii este încă mică. Chiar şi Bucureştiul este încă „ne-explorat“ prin comparaţie cu Praga sau Budapesta.

Proprietarii din centrul istoric la fel ca de altfel toţi proprietarii din HoReCa speră ca reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% să prezinte o gură de aer proaspăt industriei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.05.2015

 
Cuvinte cheie:
bucuresti
, HoReCa
, restaurante
, cafenele
, alimentatie
, turisti
, rata somajului
, populatie
, salariu
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide