Companii

Capitala României nu mai are nicio fabrică în care să lucreze 1.000 de oameni

Fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kampra

Fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kampra

Autor: Cristi Moga

14.07.2014, 00:08 6346

În locul fostelor fabrici şi uzine cu zeci de mii de angajaţi au fost ridicate malluri, birouri şi locuinţe.

În Bucureşti nu mai func­ţio­nează nicio fabrică pe poarta căreia să intre zilnic cel puţin 1.000 de oameni, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală.

Industria oraşului a fost pusă pe butuci prin devalizarea de la înce­putul anilor ‘90, privatizările făcute la gră­madă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme in­dus­triale „mine de aur“. Din estul oraşului, de la Faur şi Re­pu­blica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semă­nă­toarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pi­pera din nordul Capitalei, ma­jo­ritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unităţile de producţie cu cei mai mulţi angajaţi sunt în prezent Romaero (921 de salariaţi), Vulcan (832 de salariaţi) şi General Turbo (773 de salariaţi).

Prea puţine din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor pro­iecte imobiliare au fost mutate la mar­ginea oraşului, una dintre puţine excepţii fiind fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Acţionari Timpuri Noi au mutat fabrica în Jilava, dar de la 2.700 de angajaţi, câţi erau în anii ‘90, fabrica de motoare şi turbine a ajuns anul trecut la 86 de angajaţi.

Republica şi Rocar sunt în faliment, Semănătoarea mai are nouă angajaţi, activitatea Pumac este redusă la zero angajaţi şi cifră de afaceri, iar terenul este scos la vânzare pentru dezvoltarea unui proiect de birouri, în condiţiile în care 700.000 din cei 900.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în prezent în servicii - pentru bănci, companii de IT, dar şi hipermarketuri, unde salariul oferit este aproape de nivelul minim pe economie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO