Mariana Gheorghe, cel mai puternic executiv din România, rămâne la cârma Petrom până în 2019 după ce a primit un nou mandat de patru ani, al treilea de le numirea ei în funcţie în 2006. Cristian Secoşan, responsabilul pentru divizia de energie şi gaze, părăseşte conducerea Petrom după doi ani şi jumătate de mandat, confirmând informaţiile publicate de ZF la începutul lunii trecute. Cum s-a schimbat Petrom în cei aproape 10 ani de mandat ai Marianei Gheorghe şi care sunt provocările singurului CEO din România care a înregistrat un profit net de un miliard de euro?
Consiliul de supraveghere al Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, condus de Gerhard Roiss, CEO al OMV, acţionar majoritar al companiei româneşti, a decis ieri prelungirea mandatului Marianei Gheorghe până pe 17 aprilie 2019, singura schimbare din componenţa conducerii executive fiind înlocuirea lui Cristian Secoşan cu Lăcrămioara Diaconu-Pinţea. Restul managementului a fost confirmat în funcţie până pe 17 aprilie 2019.
Mariana Gheorghe a preluat conducerea Petrom în vara anului 2006, după 13 ani de experienţă acumulată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
„Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe.
Moment dificil
Cel de-al treilea mandat al Marianei Gheorghe începe într-un context dificil marcat de preţurile mici la barilul de petrol, de cererea de carburanţi care continuă să scadă, dar şi de discuţiile cu statul român privind nivelul redevenţelor.
De altfel, după zece ani de zile în care bugetul de investiţii al Petrom a fost de peste un miliard de euro anual, în 2015 acesta se va reduce cu 20-35%. În plus, activele de explorare şi producţie vor fi reevaluate în contextul în care barilul de petrol refuză să se mişte peste pragul de 60 de dolari. În cei aproape zece ani de mandat ai Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin schimbări fundamentale, vizibile atât la nivelul rezultatelor companiei, strategiei pe fiecare divizie sau a numărului de angajaţi.
La jumătate
Astfel, de la o companie cu aproape 33.000 de angajaţi în 2006, Petrom mai avea la finalul anului trecut circa 17.000. La nivelul anului 2006 Petrom îşi anunţa rezultatele conform standardelor româneşti de contabilitate, din 2010 compania raportând conform standardelor IFRS, astfel că informaţiile nu sunt perfect comparabile. La finalul anului 2006, Petrom avea afaceri de 13 miliarde de lei şi un profit net de 2,28 de miliarde de lei. În 2013, business-ul companiei a ajuns la 18 miliarde de lei şi la un profit net record de 4,8 miliarde de lei, Petrom fiind prima companie din România care a reuşit să spargă bariera de un miliard de euro.
Toate acestea sunt rezultate calculate conform standardelor româneşti de contabilitate.
Anul trecut însă, Petrom a primit mai multe lovituri, scăderea vânzărilor, scăderea preţului la barilul de petrol dar şi performanţa sub aşteptări a diviziei de energie şi gaze ducând la reducerea afacerilor cu aproape 11% şi la înjumătăţirea profitului. Evoluţia a fost calculată raportând datele calculate conform standardelor internaţionale de contabilitate pentru 2014 la cele din 2013. În total, anul trecut business-ul Petrom a ajuns la 21,5 miliarde de lei, profitul net al companiei fiind de circa 2,1 miliarde de lei, conform IFRS.
Marile schimbări
Cele mai importante proiecte ale Petrom care au fost demarate în mandatul Marianei Gheorghe sunt centrala electrică de la Brazi, un proiect de 860 MW în valoare de 530 de milioane de euro, care a fost pusă în funcţiune în toamna anului 2012. Deşi acesta era un proiect care ar fi trebuit să aducă bani în conturile Petrom, până acum pariul pe energie s-a dovedit necâştigător în contextul scăderii cererii şi a preţurilor la electricitate.
Un alt proiect semnificativ a fost finalizarea programului de investiţii de 600 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, singura care a mai rămas în portofoliul Petrom, astfel încât unitatea să rafineze numai petrolul extras de companie din România şi să producă mai multă motorină, carburant care reprezintă aproape două treimi din cererea totală de carburanţi.
Proiectul reprezentativ însă demarat în mandatul Marianei Gheorghe este parteneriatul semnat între Petrom şi gigantul ExxonMobil pentru explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagră. În 2012 cele două companii au anunţat identificarea unei acumulări de gaze natuarale de 42-84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul de gaze al României pentru cinci ani de zile, iar anul acesta sunt aşteptate noi rezultate din adâncurile Mării Negre.
De pe altă parte, tot în mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a ieşti din sectorul petrochimic prin închiderea combinatului Doljchim şi a oprit instalaţiile de la rafinăria Arpechim.
„Rebrandigul diviziilor“
Dincolo de prelungirea mandatului Marianei Gheorghe, ieri Petrom a anunţat redenumirea principalelor sale divizii de business. Asfel, segmentul de explorare şi producţie va deveni segmentul Upstream, segmentul de rafinare şi marketing va deveni Downstream Oil, iar partea de gaze şi energie se va numi Downstream Gas.
„Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV şi pentru a facilita astfel comparabilitatea rezultatelor financiare raportate în sistem IFRS“, explică reprezentanţii Petrom.
Totodată, Cristian Secoşan, directorul pe energie şi gaze a fost înlocuit de Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, care a lucrat în cadrul companiei de 17 ani şi a fost implicată în proiectul centralei electrice Brazi.
Lăcrămioara Diaconu-Pinţea devine astfel a doua femeie din managementul Petrom, după Mariana Gheorghe. În total, directoratul Petrom are cinci membri din care trei sunt români.
Petrom împarte cu acţionarii 634 mil. lei din profitul de anul trecut
OMV Petrom (SNP) a propus distribuţia unui dividend brut de 0,0112 lei/acţiune din profitul net de anul trecut, în cuantum total brut de 634 milioane de lei (144 mil. euro). Dividendele ce urmează a fi distribuite acţionarilor reprezintă 30% din profitul de 2,1 miliarde de lei raportat de companie anul trecut. Rata de distribuţie a scăzut de la 35% în 2014, când Petrom a distribuit acţionarilor dividende din profitul record de 4,8 miliarde de lei raportat în 2013. Dividendul brut pe acţiune este de 0,0112 lei, de 2,7 ori mai mic decât cel de anul trecut. Raportat la preţul de marţi 24 martie, de 0,36 lei pentru o acţiune SNP, randamentul dividendului este de circa 3%. Vor primi dividende toţi acţionarii înregistraţi la data de 21 mai 2015 (data ex-dividend este 20 mai), iar plata dividendelor va începe pe 26 mai. Cele mai mari dividende le vor încasa grupul austriac OMV, care controlează pachetul majoritar de 51% din acţiunile Petrom, Ministerul Energiei, care deţine 20,64% din acţiuni, şi Fondul Proprietatea, care mai deţine circa 19% din companie. Roxana Pricop
