Mirajul salariilor mari din străinătate îi face, în fiecare an, pe 10- 15% dintre cei 1.000 de absolvenţi care ies de pe băncile Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti să plece ca ingineri în străinătate.
„Destul de multe persoane pleacă în străinătate prin reprezentanţe care angajează oameni în România, după care îi detaşează. Există subsidiare ale firmelor mari străine care chiar cu asta se ocupă. Astfel, persoane care nu au neapărat o calificare foarte înaltă ajung să câştige peste 1.000 de euro, nu doar din salariu, ci şi din diurne“, a explicat pentru revista Business Construct Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de muncă temporară Adecco România.
Godean a adăugat că angajatorii din sectorul construcţiilor nu apelează însă prea mult la agenţiile de muncă temporară, pentru că de regulă se mai angajează la gri, de aceea nu se poate vorbi de o scădere sau o revenire a acestei pieţe din punctul de vedere al recrutărilor.
„În urmă cu patru ani, 80% dintre studenţi erau angajaţi, în timp ce în prezent mai puţin de jumătate dintre aceştia au un loc de muncă. Totuşi, piaţa începe să se dezgheţe, absolvenţii îşi găsesc de lucru într-o perioadă de trei - şase luni de la absolvire“, a spus profesorul universitar Laurenţiu Rece, care este şi secretar-şef în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. El a adăugat că anul acesta a fost un an mai bun decât anul trecut din punctul de vedere al înscrierilor, universitatea având cam un candidat pe loc (la o concurenţă pentru 1.270 de locuri).
„Estimez că piaţa se va dezgheţa anul viitor şi mai tare, pentru că se construieşte în continuare, cei care au început să îşi facă vile nu cred că le lasă neterminate“, mai spune profesorul.
Nu de aceeaşi părere este însă Adrian Porfir, managerul pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide Group, compania care deţine brandul Megaprofil, care spune că abia din 2015 crede că se poate vorbi de o eventuală revenire. „În contextul actual, nici cine are bani nu îi cheltuie. Se văd nişte reveniri la nivel macro, însă bunăstarea se vede în buzunarul omului şi în scăderea şomajului, ceea ce realitatea nu confirmă. Anul acesta s-a pierdut foarte mult timp din blocarea finanţărilor europene“, a mai spus Porfir.
Profesorul Rece spune că, înainte de criză, angajaţii din construcţii câştigau mai bine decât angajaţii din alte sectoare economice, dar în ultimii ani situaţia s-a mai schimbat. „Un inginer câştigă, imediat după absolvire, cam 1.500 de lei net, după care salariul creşte la 2.500 – 3.000 şi poate ajunge şi la 4.000 de lei net atunci când are funcţie de conducere“, a mai spus profesorul Laurenţiu Rece.
Angajaţi mai puţini, salarii sub medie
Peste 355.000 de angajaţi lucrau în sectorul construcţiilor la finalul lunii mai, în uşoară creştere faţă de anul anterior (Ă1%), dar în scădere faţă de nivelurile înregistrate în anii de dinainte de criză, când efectivele de salariaţi din acest sector se apropiau sau chiar depăşeau nivelul de 400.000.
La finalul lunii iunie a acestui an, salariul mediu net în industria construcţiilor era de aproximativ 1.200 de lei pe lună, cu 20% mai redus decât salariul mediu înregistrat la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
„În general, acolo unde s-au făcut reduceri de personal, salariile s-au menţinut la acelaşi nivel, dar unde nu s-au făcut concedieri, salariile s-au diminuat. Principala problemă este profitabilitatea mică din construcţii, care afectează fondul de salarii. Furnizorii de materiale par să fi ieşit din criză şi pun presiune tot mai mare pe creşterea preţurilor, în timp ce profitabilitatea businessurilor noastre scade, pentru că nu se recuperează aceste diferenţe de la clientul final“, a explicat Adrian Porfir.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
