Obligativitatea certificatelor energetice pe piaţa imobiliarădin România stă între o lege veche de cinci ani şi metodele deocolire a actului normativ: actul în sine seamănă cu schemacolorată în nuanţe de verde şi roşu de pe maşinile de spălatproaspăt cumpărate, care îţi arată "clasa energetică" aprodusului.
Per total, dacă ţinem cont de o estimare a numărului detranzacţii cu locuinţe de cel puţin 100.000 de unităţi pe an, amputea vorbi de o piaţă de 10 milioane de euro. Dar ce te faci dacăo hotărâre a notarilor emisă la începutul anului spune cătranzacţiile se pot efectua fără certificat dacă vânzătorul şicumpărătorul cad de acord?
Certificatele energetice sunt cu adevărat imperative doar pentrulocuinţele vândute prin programul Prima casă, clădirile comercialeşi pentru proiectele imobiliare noi.
În cazul tranzacţiilor cu locuinţe, majoritatea realizate prinprogramul Prima casă, cel puţin în Capitală, obligativitatea esteîn primul rând impusă de către bănci, care nu acordă credite înabsenţa certificatelor. "80% din locuinţele care se vând acum înBucureşti sunt prin Prima casă", spune Ionuţ Nicolescu, consultantimobiliar în cadrul firmei Coldwell Banker Affiliates of Romania."«Prima casă» nu se tranzacţionează fără certificate energetice,pentru că nu acceptă băncile. În plus, oamenii au mai văzut latelevizor că tranzacţiile fără certificate ar putea fi anulate şicontactează un auditor", afirmă Nicolescu.
La nivel naţional, ponderea tranzacţiilor realizate prinprogramul "Prima casă" scade, în condiţiile în care până lasfârşitul anului 2010 au fost acordate credite garantate de statpentru doar circa 33.000 de locuinţe, din care circa două treimi aufost tranzacţionate anul trecut. Potrivit datelor notarilorpublici, peste 300.000 de proprietăţi imobiliare sunttranzacţionate anual în România, din care cel puţin o treime suntlocuinţe.
Pentru anul acesta, "Prima casă" a continuat cu un plafon totalde 200 de milioane de euro, care la jumătatea lunii martie era peterminate. În cazul unui scenariu optimist, România ar putea trecepe creştere economică în 2011, iar aşteptările privind avansulnumărului de tranzacţii imobiliare ar putea plasa volumulapartamentelor vândute la cel puţin 25.000 în toată ţara, ceea cepentru auditorii energetici s-ar putea traduce într-o piaţă decirca 5 milioane de euro doar ca urmare a eliberării certificatelorenergetice pentru tranzacţiile cu "Prima casă".
"Ar fi o piaţă bunicică, important este să înceapă să se vândăapartamente şi să se elimine neclarităţile juridice", spune FlorinPopa, managing partner al firmei de consultanţă în construcţiiVitalis Consulting, care obţine certificate pentru proiecteimobiliare din câteva oraşe mari ale ţării. "E o mică harababurăla aplicarea legii. Mă surprinde să văd că şi unele primării nu cercertificatul la darea în folosinţă a unui proiect imobiliar nou",afirmă consultantul.
Popa spune că firma pe care o conduce obţine certificărienergetice pentru proiecte imobiliare mari, clădiri comerciale, şimai puţin pentru locuinţe. Pe lista sa de clienţi se numără parculde afaceri Global City din Pipera şi imobilui Nusco Tower de pestrada Barbu Văcărescu, precum şi pentru mai multe clădiricomerciale şi ansambluri rezidenţiale din ţară.
Costurile evaluării în cazul clădirilor de birouri variază între0,7 şi 0,85 euro pe metru pătrat, însă în cazul suprafeţelor foartemari, de câteva zeci de mii de metri pătraţi, tarifele se negociazăla un nivel inferior. "Am constatat că toate ansamblurilerezidenţiale noi auditate au ieşit în prima clasă energetică.Clădiri de birouri din prima clasă energetică nu sunt însă înBucureşti. Ele sunt construite bine, însă deseori sunt depunctatedin cauza ferestrelor şi a instalaţiilor care consumă foarte multăenergie pentru ventilare", menţionează Popa.
5.000 de euro tot blocul
Pe piaţa rezidenţială, până în urmă cu câteva luni se vorbeadespre certificatele energetice obligatorii numai la pachet,respectiv pe ansambluri rezidenţiale mari, pentru caredezvoltatorii erau obligaţi să obţină atestare la darea înfolosinţă.
Certificarea energetică a unui bloc de apartamente de zece etajepoate costa până în 5.000 de euro, în scădere faţă de anii de boom,după cum estimează Cătălin Lungu, vicepreşedintele AsociaţieiInginerilor de Instalaţii din România (AIIR) şi unul dintre ceiaproape 350 de auditori energetici din Bucureşti. El este cadruuniversitar la Facultatea de Instalaţii din cadrul UniversităţiiTehnice de Construcţii Bucureşti, unde se organizează cursuripentru atestarea de auditor energetic şi spune că interesul pentruacest segment este în creştere. Numărul auditorilor autorizaţi esteestimat în prezent la 1.200, iar Lungu spune că până la sfârşitulanului ar putea fi cu circa 20% mai mulţi.
La nivelul costurilor, reprezentantul AIIR spune că unapartament cu certificat energetic clasa A poate fi mai ieftin deîntreţinut cu până la 60% în ceea ce priveşte cheltuielileenergetice. "Un apartament dintr-un bloc reabilitat termic seînscrie în clasa A-B de eficienţă energetică, în timp ce o locuinţăsimilară dintr-un bloc neizolat obţine calificativul C-D. Diferenţaeste undeva la 60% în privinţa costurilor energetice", afirmăLungu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
