Companii

Cât plătesc românii pentru proximitate sau cumpărături la scara blocului: În comerţ, „aproape de casă“ înseamnă mai scump cu 17-30% faţă de magazinele mari

Cât plătesc românii pentru proximitate sau cumpărături la scara blocului: În comerţ, „aproape de casă“ înseamnă mai scump cu 17-30% faţă de magazinele mari
15.07.2010, 23:44 764

În comerţul dominat de reţelele străine de magazine, preţul laraft a fost în ultimul an cea mai eficientă armă în lupta pentrucote de piaţă, astfel încât clienţii resimt acum tot mai puţin înpropriile buzunare diferenţele între un discounter, un supermarketşi un hipermarket. Magazinele mici de cartier, operate deantreprenori locali, au rămas însă în afara acestei lupte.
Într-un butic sau minimarket amplasat la scara blocului, preţurilela raft sunt, în medie, cu 17-30% mai mari decât într-unsupermarket, hipermarket sau discounter, arată datele centralizatede ZF.
Analiza din comerţul din Capitală a luat în calcul 15 produse deimpuls, care se regăsesc în toate cele patru formate de magazine,majoritatea fiind brandurile lider pe segmentele lor de piaţă, deciarticole care realizează rulaje mari.

Cum se explică diferenţele de preţ încomerţ
"Diferenţa de preţ între un magazin mic de cartier şi unsupermarket sau un hipermarket vine în primul rând din marje:volumul de vânzări este mult mai mic în mini-market şi atuncioperatorul trebuie să-şi acopere costurile fixe printr-un adaoscomercial mare", explică Marius Caluian, directorul general alcompaniei de cercetare de piaţă MEMRB România & RepublicaMoldova.
Mai mult, jucătorii din industria alimentară spun că lanţurile demagazine au o putere de negociere mai mare cu furnizorii, pentru căachiziţionează cantităţi foarte mari, astfel încât pot obţinepreţuri de achiziţie inferioare celor la care se aprovizioneazămicii comercianţi.
Criza a ieftinit supermarketurile
"O reţea de hipermarketuri are o marjă comercială permisivă, însăaceasta câştigă sume colosale, de ordinul sutelor de milioane deeuro, din alte taxe pe care le percep furnizorilor. De asemenea,cei care cunosc foarte foarte bine mecanismul firmelor dedistribuţie ştiu că discounturile se acordă în funcţie de volume,termene de plată, număr de clienţi activi şi alte elemente care senegociază, ceea ce explică de ce livrarea produselor către reţelelede supermarketuri independente se face cu o diferenţă de preţ înplus, în comparaţie cu preţul de livrare către «mamuţii» dinhipermarketuri", detaliază un proprietar de magazine decartier.
Analiza mai arată că, în lupta pentru clienţi, supermarketurile auajuns aproape la fel de ieftine ca şi discounterii - magazinelecare se adresează în principal consumatorilor cu venituri mici şicare listează doar produse din segmentele inferior şi mediu depreţ, de 2-3 ori mai puţine decât un supermarket.
În Mega Image, reţea poziţionată pe primul loc pe segmentulsupermarketurilor din Capitală, cu circa 50 de unităţioperaţionale, cele 15 produse din coş costă 33,2 lei, cu doar 3%mai mult decât în reţeaua Penny Market - cel mai mare discounter depe piaţă.
Mai mult, diferenţa de preţ între Mega Image şi hipermarketulCarrefour este aproape inexistentă la cele 15 articole din coşanalizate de ZF.
Cu toate acestea, diferenţa dintre oferta unui supermarket şi aunui hipermarket este în continuare mare. Astfel, în timp ceprimele listează între 5.000 şi 8.000 de produse, în hipermarketconsumatorul poate alege din cel puţin 40.000 de produse.
Mega Image se numără printre retailerii care şi-au schimbatpolitica de preţuri în criză: reţeaua a anunţat anul trecutreduceri permanente de preţuri între 5% si 15% la aproximativ unsfert din articolele din oferta sa. Practic, aceste ieftiniri aufost susţinute în mare parte prin reducerea marjei de câştig aoperatorului.
Un alt val de ieftiniri pe segmentul supermarketurilor a venit în2010, imediat după anunţul creşterii TVA, când reprezentanţiilanţului de magazine Billa au comunicat reduceri de preţ permanentela circa 20% din articolele din oferta sa, pentru a putea îngheţapreţurile la nivelul de dinaintea majorării taxei.
"Extinderea rapidă a discounterilor a forţat cumva celelalte reţelede magazine să scadă preţul. În general, în segmentele mediu şiinferior din retail, preţul la raft este cea mai eficientă armă înlupta pentru cote de piaţă, iar acest lucru este valabil nu doar înperioade de criză", afirmă Marius Caluian.
În ultimul an, schimbările de strategie ale marilor lanţuri demagazine alimentare au fost dictate în mare parte de schimbăriledin obişnuinţele de cumpărături ale românilor, pentru că "toatălumea caută acum cele mai ieftine produse", mai spune directorulMEMRB.

Mai e loc pentru magazinele mici?
În Capitală, o piaţă care reprezintă aproximativ 30% din comerţullocal cu bunuri de larg consum, adică în jur de 6-7 miliarde deeuro, sunt în acest moment 1.000-2.000 de buticuri şi minimarketuride cartier şi circa 130 de supermarketuri şi 18 hipermarketuri,potrivit datelor de la retaileri şi de la companiile de cercetare apieţei.
Din 2001, când francezii de la Carrefour au adus primul hipermarketîn România, magazinele mici de cartier din principalele oraşe aleţării au început să piardă clienţi, iar o parte din ele au trasobloanele ori
s-au orientat către alte segmente din retail.
Cu toate acestea, au rămas încă zone neacoperite de formatelemoderne de comerţ, pe care reţelele de supermarketuri le ocolescdin cauză că nu pot genera rulaje mari - în special oraşele saucartierele în care locuitorii au o putere scăzută de cumpărare. Înaceste zone ar putea începe însă în următorii ani o ofensivăputernică a discounterilor.
Comerţul cu bunuri de larg consum din România este estimat laaproximativ 20 de miliarde de euro, iar circa 50% din acesta seaflă încă în mâinile micilor comercianţi, precum operatori debuticuri, alimentare sau minimarketuri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO