În condiţiile în care toate locurile de cazare din pensiuni ar fi ocupate pe parcursul unui an, încasările totale ale acestor unităţi de cazare s-ar putea ridica la circa 65 de milioane de euro anual dacă se ia în calcul un tarif mediu de 50 de lei (12 euro) de persoană pe noaptea de cazare. Cu toate acestea, pensiunile raportează încasări mici, de unde se pune şi întrebarea câte dintre aceste unităţi nu raportează toţi turiştii primiţi şi lucrează la negru.

Mai mulţi consultanţi din turism sunt de părere că dintre unităţile de cazare cu activităţi în turism, pensiunile sunt cele care activează cel mai mult pe piaţa neagră, veniturile declarate fiind mai mici decât cele încasate, în condiţiile în care turiştilor cazaţi nu li se oferă bonuri fiscale.

"Nu cred că ar fi greşit dacă aş spune că majoritatea pensiunilor lucrează la negru, chiar dacă nu în totalitate. Spre comparaţie cu hotelurile afiliate la lanţuri internaţionale, care sunt obligate să respecte anumite reguli de funcţionare, cele mai multe pensiuni sunt adminstrate chiar de familiile care le deţin, anumite lucruri fiind astel mai uşor de «manipulat»", a declarat Lucian Marinescu, senior associate al companiei de consultanţă în industria ospitalităţii Trend Hospitality.

În staţiunile de pe Valea Prahovei, Braşov şi Constanţa sunt înregistrate circa 1.220 de pensiuni şi vile, arată datele din prima statistică oficială trimisă de către MDRT către ZF. Date legate de afacerile rulate de aceste pensiuni nu există în piaţă. Cele trei judeţe, Constanţa, Prahova şi Braşov, cumulează 46% din capacitatea totală de cazare a ţării în pensiuni, vile, hoteluri, moteluri, bungalow-uri şi alte forme de cazare, ce totalizează 106.400 de locuri de cazare.

Dacă pentru a atrage turişti, hotelurile încheie parteneriate cu agenţiile de turism şi cu site-uri internaţionale de rezervări, pensiunile evită astfel de colaborări.

Astfel că, doar 20% din pensiunile din ţară lucrează cu agenţiile de turism, prin care turiştii îşi pot rezerva locuri de cazare, potrivit lui Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). "Statistic vorbind, sunt foarte puţine pensiuni care colaborează cu agenţiile de turism. Unul dintre motive ar fi şi acela că o parte din aceste unităţi de cazare nu emit facturi pentru clienţii primiţi", a spus Bădulescu.

Şi Cristian Achim, reprezentantul Primăriei Buşteni, spune că sunt cu siguranţă pensiuni care lucrează la negru şi care primesc turişti fără să îi declare. "Din păcate aceste cazuri sunt greu de găsit", a declarat el.

Datele oficiale ale Primăriei Buşteni arată că anul trecut doar 19% din locurile de cazare existente au fost ocupate, adică în staţiune s-au cazat 52.460 de turişti.

"Cu toate acestea, intrările în staţiune depăşesc 200.000 de persoane, însă înnoptările declarate de unităţile de cazare arată o cifră de puţin peste 52.000 de persoane, restul fiind considerat trafic de tranzit", a mai spus Achim.

Şi reprezentanţii Primăriei Predeal spun că datele oficiale arată că în staţiune s-au cazat anul trecut doar 107.000 de turişti, deşi capacitatea totală de cazare, de 4.021 de locuri, ar permite un număr mai mare de turişti, admiţând că "sunt şi pensiuni care lucrează la negru".

Deşi deţin autorizaţii de funcţionare în turism, cei mai mulţi proprietari de pensiuni se feresc să dea informaţii legate de numărul de turişti pe care îi cazează în pensiune sau de încasările pe care le obţin.

"Nu pot să va spun câţi turişti a primit pensiunea anul trecut, nu am ţinut cont de acest lucru. Nu am aceste date acum, oricum noi trimitem lunar o statistică a turiştilor la Institutul de Statistică", a spus un reprezentant al pensiunii Paradis.

Pensiunea turistică de trei stele Paradis, cu 10 camere (20 de locuri de cazare), înregistrată pe compania Goldenberg Com Impex, a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 220.652 de euro şi un profit de circa 2.900 de euro, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.