În condiţiile în care toate locurile de cazare din pensiuni arfi ocupate pe parcursul unui an, încasările totale ale acestorunităţi de cazare s-ar putea ridica la circa 65 de milioane de euroanual dacă se ia în calcul un tarif mediu de 50 de lei (12 euro) depersoană pe noaptea de cazare. Cu toate acestea, pensiunileraportează încasări mici, de unde se pune şi întrebarea câte dintreaceste unităţi nu raportează toţi turiştii primiţi şi lucrează lanegru.
Mai mulţi consultanţi din turism sunt de părere că dintreunităţile de cazare cu activităţi în turism, pensiunile sunt celecare activează cel mai mult pe piaţa neagră, veniturile declaratefiind mai mici decât cele încasate, în condiţiile în careturiştilor cazaţi nu li se oferă bonuri fiscale.
"Nu cred că ar fi greşit dacă aş spune că majoritateapensiunilor lucrează la negru, chiar dacă nu în totalitate. Sprecomparaţie cu hotelurile afiliate la lanţuri internaţionale, caresunt obligate să respecte anumite reguli de funcţionare, cele maimulte pensiuni sunt adminstrate chiar de familiile care le deţin,anumite lucruri fiind astel mai uşor de «manipulat»", a declaratLucian Marinescu, senior associate al companiei de consultanţă înindustria ospitalităţii Trend Hospitality.
În staţiunile de pe Valea Prahovei, Braşov şi Constanţa suntînregistrate circa 1.220 de pensiuni şi vile, arată datele dinprima statistică oficială trimisă de către MDRT către ZF. Datelegate de afacerile rulate de aceste pensiuni nu există în piaţă.Cele trei judeţe, Constanţa, Prahova şi Braşov, cumulează 46% dincapacitatea totală de cazare a ţării în pensiuni, vile, hoteluri,moteluri, bungalow-uri şi alte forme de cazare, ce totalizează106.400 de locuri de cazare.
Dacă pentru a atrage turişti, hotelurile încheie parteneriate cuagenţiile de turism şi cu site-uri internaţionale de rezervări,pensiunile evită astfel de colaborări.
Astfelcă, doar 20% din pensiunile din ţară lucrează cu agenţiile deturism, prin care turiştii îşi pot rezerva locuri de cazare,potrivit lui Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al AsociaţieiNaţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). "Statistic vorbind, suntfoarte puţine pensiuni care colaborează cu agenţiile de turism.Unul dintre motive ar fi şi acela că o parte din aceste unităţi decazare nu emit facturi pentru clienţii primiţi", a spusBădulescu.
Şi Cristian Achim, reprezentantul Primăriei Buşteni, spune căsunt cu siguranţă pensiuni care lucrează la negru şi care primescturişti fără să îi declare. "Din păcate aceste cazuri sunt greu degăsit", a declarat el.
Datele oficiale ale Primăriei Buşteni arată că anul trecut doar19% din locurile de cazare existente au fost ocupate, adică înstaţiune s-au cazat 52.460 de turişti.
"Cu toate acestea, intrările în staţiune depăşesc 200.000 depersoane, însă înnoptările declarate de unităţile de cazare arată ocifră de puţin peste 52.000 de persoane, restul fiind considerattrafic de tranzit", a mai spus Achim.
Şi reprezentanţii Primăriei Predeal spun că datele oficialearată că în staţiune s-au cazat anul trecut doar 107.000 deturişti, deşi capacitatea totală de cazare, de 4.021 de locuri, arpermite un număr mai mare de turişti, admiţând că "sunt şi pensiunicare lucrează la negru".
Deşi deţin autorizaţii de funcţionare în turism, cei mai mulţiproprietari de pensiuni se feresc să dea informaţii legate denumărul de turişti pe care îi cazează în pensiune sau de încasărilepe care le obţin.
"Nu pot să va spun câţi turişti a primit pensiunea anul trecut,nu am ţinut cont de acest lucru. Nu am aceste date acum, oricum noitrimitem lunar o statistică a turiştilor la Institutul deStatistică", a spus un reprezentant al pensiunii Paradis.
Pensiunea turistică de trei stele Paradis, cu 10 camere (20 delocuri de cazare), înregistrată pe compania Goldenberg Com Impex, afinalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 220.652 de euro şiun profit de circa 2.900 de euro, potrivit datelor de la RegistrulComerţului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
