România nu va mai avea nicio justificare dacă nici acum nu va lua 100% din banii UE alocaţi pentru perioada 2014-2020, în condiţiile în care Corina Creţu a devenit numărul 1 în UE în fonduri europene pentru dezvoltare.
Corina Creţu va fi învestită cu unul dintre cele mai importante mandate în cadrul viitoarei Comisii Europene - politica regională (REGIO), care gestionează peste 350 mld. euro în următorii şapte ani şi care alimentează jumătate din fondurile structurale alocate României.
Pentru România, ţara cu cea mai redusă rată a absorbţiei de fonduri structurale europene, de doar 36%, înseamnă responsabilitatea ca în exerciţiul 2014-2020 să absoarbă 100% din fondurile alocate pentru că nu va mai putea justifica că nu cunoaşte sistemul de la Bruxelles şi că nu ştie cum să-şi croiască proiectele şi instituţiile responsabile pentru a atrage toţi banii europeni.
Viitorul preşedinte al Comisie Europene Jean-Claude Juncker a confirmat ieri că viitorul comisar român Corina Creţu (47 de ani) va prelua portofoliul Politicii Regionale în viitorul executiv comunitar.
Politica Regională este cel mai bine finanţat domeniu după agricultură, având 351,8 miliarde de euro între 2014 şi 2020. România primeşte între 2014 şi 2020 în jur de 10 miliarde de euro din fondurile ce vor fi administrate de comisarul din România.
Specialiştii în atragerea de fonduri UE sunt optimişti când comentează portofoliul obţinut de România. „Vom găsi mai multă flexibilitate şi înţelegere de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte finanţările europene, prin influenţa şi pârghiile pe care le va avea Corina Creţu în relaţia cu directoratul Comisiei“, a comentat Cătălin Vătafu, consultant în accesarea fondurilor europene.
Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M27 România, spune, la rândul său: „Ştiind mai bine nevoile noastre, poate propune politici care ar putea să ne ajute, de exemplu, la criteriile de eligibilitate, fără ca acestea să fie în detrimentul altor state“.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR ) a salutat numirea apreciind că este important ca politicile regionale promovate de noul comisar să ducă la o consolidare a relaţiilor economice la nivelul UE, ca bază de realizare a convergenţei economice a României şi altor state membre către nivelul mediu de performanţă al UE.
Multora li s-a luat o piatră de pe inimă după anunţul lui Jean-Claude Juncker. Acum că lucrurile au fost bătute în cuie, iar acest portofoliu deopotrivă râvnit şi dificil a revenit României (este puţin probabil ca Creţu să aibă dificultăţi la audierile în Parlamentul European având în vedere că ea este europarlamentar la al treilea mandat şi vicepreşedinte al grupului socialiştilor din PE), se poate spune că şi ţările din estul Europei au câştigat un portofoliu important, ele fiind cliente ale fondurilor regionale. (Atribuirea portofoliilor arată că Estul a căpătat mai multă forţă în Comisie: Slovacia – transporturile; Polonia – piaţa internă; Ungaria – vămile; Lituania – sănătatea sau Cehia – justiţia.)
Corina Creţu va avea de gestionat un buget imens de 351,8 miliarde de euro (între 2014 şi 2020, dar mandatul ei este de cinci ani). Acest lucru înseamnă peste 35% din bugetul total de 908 mld. euro al UE (în termen de plăţi) în următori şapte ani. O sumă de 313 miliarde de euro merge direct spre regiuni, restul sumei fiind împărţit la alte capitol. În România, 6,7 mld. euro merg direct spre regiuni, prin Programul Operaţional Regional, dar, de pildă, 2,5 miliarde de euro sunt cuprinşi în Programul Operaţional Infrastructura Mare (9,1 mld. euro) venind prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională). De asemenea, Programul Operaţional Competitivitate în valoare de 1,3 miliarde de euro este finanţat prin FEDR. Prin urmare, comisarul român va analiza şi „amenda“ modul în care sunt cheltuite în jur de jumătate din sumele ce vor intra în România prin programele structural şi de coeziune.
„Fişa postului“ viitorului comisar este amplă. Direcţia pe care o va conduce trebuie să susţină crearea locurilor de muncă, competitivitatea, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea durabilă.
Prin politicile regionale, Comisia vizează reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale semnificative care există încă între regiunile Europei, cele mai sărace fiind în România (şapte din cele opt regiuni ale României se află între cele mai sărace 20 de regiuni din UE). Pentru aceste obiective, UE dă politicii regionale, între 2014 şi 2020, o sumă totală de 351,8 miliarde de euro. Aceşti bani, gestionaţi de comisarul pentru politică regională, vor contribui la stimularea IMM-urilor, sprijinirea cercetării şi a inovării, efectuarea de investiţii într-un mediu înconjurător mai curat, îmbunătăţirea accesului la tehnologiile digitale sau dezvoltarea produselor şi metodelor de producţie noi.
Totodată, Comisia va finanţa „eficienţa energetică şi combaterea schimbărilor climatice“, „stimularea educaţiei şi a competenţelor“ şi „îmbunătăţirea legăturilor de transport spre regiunile îndepărtate“.
Şapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României (353 de regiuni sunt în Europa, în total) se află în clasa „regiunilor mai puţin dezvoltate“ (PIB/locuitor mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27). Una singură (Bucureşti -Ilfov) se află în cea de-a doua clasă a „regiunilor de tranziţie“ (PIB/locuitor între 75% şi 90% din media UE).
În exerciţiul financiar 2014-2020, România a primit, la capitolul dezvoltare regională (prin Programul Operaţional Regional), 6,7 miliarde de euro, adică 2,1% din fondurile directe alocate tuturor regiunilor şi 4% din fondurile totale alocate regiunilor sărace.
Este o creştere importantă a fondurilor regionale faţă de perioada 2007-2013, când României i-au fost alocate 4 miliarde de euro. POR are o rată de abosorbţie de 47%, faţă de o medie de 36% pe toate programele.
România primeşte de la UE între 2014 şi 2020 în jur de 21 de miliarde de euro fonduri structurale, opt miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală şi alte aproximativ nouă miliarde de euro subvenţii agricole - în total aproximativ 40 de miliarde de euro.
Corina Creţu s-a declarat onorată de nominalizare şi spune că este pregătită să îşi asume responsabilitatea portofoliului. „Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu“, a scris ieri Corina Creţu pe pagina sa de Facebook, potrivit Mediafax.
Premierul român care a propus-o pe Creţu a comentat la rândul său: „Este un succes pentru România şi este o recunoaştere a faptului că vocea României contează pe plan european, că avem aliaţi şi parteneri importanţi şi că, la rândul nostru, putem să acţionăm ca ţară demnă de apartenenţa sa la Uniunea Europeană şi valorile europenne“.
Corina Creţu este al treilea comisar european din partea României, după Leonard Orban (multilingvism) şi Dacian Cioloş (agricultură).
Corina Creţu, viitor comisar pentru politici regionale: „Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu.“. Foto: Codrin Prisecaru
De la o carieră politică la una preponderent tehnică
Corina Creţu (47de ani) şi-a construit cariera politică în preajma fostului preşedinte Ion Iliescu. A fost alături de acesta în cele două mandate la Cotroceni.
+ Creţu a absolvit în 1989 Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică, din cadrul ASE Bucureşti, şi a urmat ulterior cursuri de specializare ca analist programator.
+ După absolvire s-a angajat la Întreprinderea de Maşini Unelte din Blaj, unde a lucrat ca economist stagiar pentru o scurtă perioadă (octombrie 1989 - ianuarie 1990).
+ În 1990, Corina Creţu s-a îndreptat spre o carieră în presă. A lucrat la „Azi”, „Cronica Română” şi „Curierul Naţional”, ziare apropiate lui Ion Iliescu.
+ În 1992 s-a angajat ca expert la Cabinetul purtătorului de cuvânt al preşedintelui României Ion Iliescu. A lucrat în această funcţie timp de patru ani, respectiv întregul mandat 1992-1996 al lui Ion Iliescu.
+ În 1996, Ion Iliescu pierde alegerile prezidenţiale în favoarea contracandidatului său Emil Constantinescu. În consecinţă, Iliescu va activa, din 1996 până în 2000, ca lider de grup al PDSR din Senat. Tot în această perioadă, Corina Creţu activează ca expert la Senat.
+ Şi-a început efectiv cariera politică în 1997, când a devenit secretar executiv al PDSR şi şef al Departamentului Imagine şi Relaţii cu mass-media din cadrul Consiliului Naţional al PDSR. Tot din 1997, Creţu a activat ca prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Femeilor din PDSR.
+ În anul 2000 a fost aleasă deputat, dar a demisionat pentru a-l urma pe Ion Iliescu la Preşedinţie, întrucât acesta câştigase al doilea mandat al său constituţional. A activat, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu, ca purtător de cuvânt al acestuia.
+ În 2004 a fost aleasă senator al României, în 2007 europarlamentar, mandat pe care şi-l reînnoieşte în 2009 şi 2014.
Ce fonduri totale are de cheltuit România între 2014 şi 2020
+ Fondurile structurale: +10% (faţă de 2007-2013)
România va primi, între 2014 şi 2020, peste 21 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,2 mld. euro).
+ PAC: +27% (în total, faţă de 2007-2020)
Pe Polilica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din exerciţiul financiar 2007-2020 (13,8 mld. euro). În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăţi directe“ şi „dezvoltare rurală“ - sumele comparate arată astfel:
- Plăţi directe către fermieri: +47,5%. Pentru plăţi directe România primeşte 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în 2007-2013.
- Pe dezvoltare rurală: - 13,5%. România are alocate peste 7 mld. euro pentru dezvoltare rurală, faţă de 8,2 mld. euro între 2007 şi 2013 (minus 1,1 mld. euro). Pe cei doi piloni „plăţi directe” şi „dezvoltare rurală” există o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt.
Facilităţi în cheltuirea banilor
+ În exerciţiul financiar 2014-2020 banii pot fi cheltuiţi în intervalul NĂ3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faţă de NĂ2 în exerciţiul financiar 2007-2013. Banii vor fi cheltuiţi deci în 10 ani.
+ TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanţare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile).
+ Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).
+ Pe dezvoltare rurală rata de cofinanţare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).
+ În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională, 75% banii UE).
+ Prefinanţările (banii daţi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanţare cu FMI sau UE, procentul prefinanţărilor va fi de 4%.
Reacţii
Cătălin Vătafu, consultant în accesarea fondurilor europene şi fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene în timpul guvernării conduse de Emil Boc
„Evident că nu putem fi ipocriţi să spunem că nu e un plus să avem un reprezentant care să gestioneze un astfel de portofoliu, care este foarte important pentru România. Cu certitudine, vom găsi mai multă flexibilitate şi înţelegere de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte finanţările europene, prin influenţa şi pârghiile pe care le va avea Corina Creţu în relaţia cu directoratul Comisiei. România va fi privită cu mai multă simpatie în dialogurile cu Comisia Europeană. O comparaţie simplă vizavi de absorbţia fondurilor pe agricultură versus fondurile structurale demonstrează că cine se află la conducerea unui anumit portofoliu face diferenţa (românul Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură din 2010- n.red.). Să nu uităm că, în cazul fondurilor structurale, unele programe au fost suspendate în exerciţiul financiar 2007- 2013, lucru care la agricultură nu s-a întâmplat, deşi şi acolo au existat probleme. E clar că a avea un comisar european nu ne va permite să ne abatem de la regulamentele europene, dar vom fi priviţi cu mai multă simpatie şi cu o toleranţă sporită.“
Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M27 România
„Teoretic, orice comisar european trebuie să fie imparţial şi trebuie să aibă grijă ca politicile pe care le aplică să fie conforme cu interesele statelor membre ale Uniunii Europene. Dar, totodată, (Corina Creţu – n.red.) va trebui să ţină cont şi de interesele României. Ştiind mai bine nevoile noastre, poate propune politici care ar putea să ne ajute, de exemplu, la criteriile de eligibilitate, fără ca acestea să fie în detrimentul altor state. Cu siguranţă însă că se va îmbunătăţi comunicarea cu autorităţile române, iar comisarul va asculta poate, mai mult decât alţii, nevoile ţării noastre, fiind de origine română, dar asta nu înseamnă că, de exemplu, vom primi mai mulţi bani europeni. În principiu, numirea unui român pe poziţia de comisar european este un avantaj pe care trebuie să îl fructificăm cât mai bine.“
Bogdan Băianu, manager al firmei de consultanţă în accesarea de fonduri europene BMG Consulting
„România nu va fi avantajată în niciun fel de numirea Corinei Creţu în funcţia de comisar european. Orice comisar profesionist este transpartinic şi nu are în vedere interesul vreunei ţări. Iar dacă nu este profesionist, procedurile nu îl lasă să creeze avantaje unei ţări sau unui grup parlamentar.“
Romulus Andrei, şeful departamentului de finanţări structurale în cadrul Volksbank
„Numirea unui român într-o funcţie atât de înaltă în cadrul Comisiei Europene este în mod categoric un mare câştig, pentru că este un portofoliu important, la fel de important cum este şi agricultura. Pornind de la ideea că suntem codaşii Europei la absorbţia de fonduri europene, gândire care probabil a stat la baza acestei numiri, cu siguranţă se va îmbunătăţi măcar comunicarea autorităţilor române cu reprezentanţii Comisiei Europene, în aşa fel încât să putem ajunge la un nivel mediu de absorbţie. Însă nu mă pot pronunţa vizavi de abilităţile tehnice ale Corinei Creţu sau de cunoştinţele pe care le are în domeniul fondurilor europene. Dar numirea unui român pe o poziţie cheie va contribui la o comunicare mai coerentă, iar autorităţile publice locale- principalele beneficiare ale proiectelor finanţate prin Regio- ar trebui să fie avantajate de acest anunţ.“
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR )
„AOAR apreciază că este important ca politicile regionale promovate de noul comisar să ducă la o consolidare a relaţiilor economice la nivelul UE, ca bază de realizare a convergenţei economice a României şi altor state membre către nivelul mediu de performanţă al UE. AOAR cere public CE şi comisarului Corina Creţu să acţioneze ferm în direcţia aplicării consecvente a principiilor fundamentale ale UE, eliminând cât mai rapid derogările extrem de generoase acordate în diverse domenii unor state puternic dezvoltate, în timp ce statele noi membre sunt obligate să se conformeze unor cerinţe extrem de dure şi neconforme cu realităţile economice şi sociale, agravate de criză, aşa cum este cazul României.“
