Deja unii dintre investitori, cum ar fi spaniolii de laIberdrola, rivalii pe proiectele de vânt ai CEZ, zic că sunt gatasă-şi mărească participaţia. Deşi mulţi spun că plecarea CEZ este osurpriză, surse din piaţă afirmă că era un lucru vehiculat de circadouă săptămâni. De aproape trei săptămâni, la conducereaMinisterului Economiei a venit un nou ministru.
"Avem mai multe proiecte, nu numai în România, din care se potscoate mai repede banii. Proiectul celor două reactoare va întârziamult, poate până în 2018, iar acum sunt multe proiecte în regiunecu punere în funcţiune mult mai rapidă. Pachetul pe care îl aveamera oricum relativ mic, iar acolo unde este implicat CEZ, deţinecontrolul. Ne orientăm spre alte proiecte", spune Adrian Borotea,corporate affairs manager în cadrul CEZ România, omul care purtanegocierile în numele cehilor în faţa celorlalţi investitori de laCernavodă.
Ieşirea cehilor din proiectul de 4 miliarde de euro al celor douăreactoare vine în contextul în care problemele pe care CEZ le arecu autorităţile locale de la Cogealac, localitate dobrogeană undegrupul încearcă să facă un proiect eolian de sute de milioane deeuro, au dus la blocarea investiţiei, pentru moment. Mai mult,recent CEZ a decis să renunţe la un alt proiect de producere aenergiei electrice pe care îl avea local şi anume la parteneriatulcu statul român pentru construirea unei centrale pe gaze de 400 demilioane de euro la Galaţi.
Nu Cogealac este problema
"Fiecare proiect se judecă separat, iar ieşirea noastră de laCernavodă nu are legătură cu ceea ce se întâmplă la Cogealac.Board-ul de la Praga a hotărât", explică Borotea, în contextul încare cehii sunt implicaţi în alte trei proiecte nucleare, două înCehia şi unul în Slovacia.
Ieşirea cehilor din ecuaţia reactoarelor 3 şi 4 vine în contextulîn care pe 24 septembrie expiră acordul investitorilor privindacest proiect. Acordul a fost semnat în noiembrie 2008, iar înaceşti doi ani toate detaliile legate de investiţie ar fi trebuitsă fie puse la punct astfel încât fiecare grup implicat să poatăspune clar dacă merge mai departe sau pune punct acesteiexperienţe.
Detaliile nu au fost însă lămurite pe fondul mai multor bâlbâieligenerate în principal de statul român, aşa că acest acord seprelungeşte până la sfârşitul anului, cei rămaşi în cursă mai avândo dilemă de lămurit: cum se va împărţi pachetul CEZ?
Iberdrola vrea mai mai mult
Înainte de retragerea CEZ, compania de proiect care realizeazăinvestiţia de la Cernavodă, EnergoNuclear, avea acţiunileîmpărţite astfel: Nuclearelectrica - 51%, CEZ, Enel (Italia), RWEPower (Germania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian) deţineau fiecarecâte 9,15%, în timp ce Iberdrola (Spania) şi ArcelorMittal Româniaaveau câte 6,2%.
Surse din piaţă spun că nu sunt şi alţi investitori care vor sărenunţe la proiect, existând deja informaţii despre unele companiidoritoare să-şi mărească participaţia.
"Iberdrola vrea să ia o parte din pachet. Mai întâi acţiunile seîmpart în mod egal, iar dacă cineva nu vrea să cumpere, Iberdrolaeste interesată să ia şi participaţii suplimentare", spun surse dinpiaţă.
În prezent, CEZ se află în concurenţă cu spaniolii de la Iberdrolaprivind chiar parcul eolian de la Cogealac unde ambele companiisusţin că au dreptul să-şi monteze turbinele. În timp ceautorităţile locale înclină balanţa către Iberdrola, chiarprimarul din Cogealac dându-şi terenurile către spanioli, la nivelcentral mesajul emis a fost de sprijinire a investiţiei pe careCEZ o face în respectiva comună dobrogeană. Astfel, într-oadresă oficială semnată de fostul ministru al economiei, AdrieanVideanu, oficialul le solicită autorităţilor din Cogealac să"sprijine cu toate măsurile legale posibile care le stau laîndemână şi să faciliteze cu prioritate investiţiile în acestsector".
Pe de altă parte însă, la nici o săptămână de la numirea în funcţiea noului ministru al economiei, Ion Ariton, oficialul a avut oîntâlnire cu preşedintele Iberdrola unde a "apreciat experienţaIberdrola şi participarea companiei la proiectele energeticeromâneşti, cum ar fi cele de producere a energiei nucleare de laCernavodă sau de producere a energiei eoliene", după cum a arătatun comunicat al instituţiei.
"Schimbarea de forţe din Guvern este posibil să fi reorientatopţiunea CEZ. Am asistat la o dinamică extraordinară a CEZ înultimii doi ani. Relaţia lor cu autorităţile a funcţionat, ceea cepână la urmă este un lucru absolut normal, numai că la noi nu seîntâmplă acest lucru în mod normal pentru toată lumea", spun sursedin piaţă.
Ce se întâmplă mai departe
Surse ministeriale explică procesul care va avea loc după retragreaCEZ.
"Pachetul de acţiuni al CEZ va fi împărţit între cei cinciinvestitori rămaşi, în afara statului, proporţional cu deţinerea pecare fiecare o are acum în proiect. Dacă cineva nu vrea să cumpere,se împarte din nou participaţia respectând acelaşi principiu. Dacănimeni nu vrea să cumpere, atunci intervine statul. Dacă nicistatul nu vrea să cumpere, se va încerca atragerea unei terţecompanii. Sperăm că până la sfârşitul anului să rezolvăm problema",explică sursele citate.
Potrivit altor surse din piaţă, implicate în acest proiect,deocamdată niciun grup nu şi-a exprimat o poziţie oficială privindpreluarea acestei participaţii.
"Niciuna dintre părţi nu şi-a definitivat poziţia. Cred că esterezonabil să spunem că retragerea CEZ a fost o surpriză pentrutoţi. Timpul este foarte scurt pentru a avea deja un răspunsconcret pentru că până acum toţi investitorii se întrebau dacă mergmai departe, iar acum se gândesc dacă ar fi cazul să-şi creascăparticipaţia", spun sursele citate.
Semne de întrebare
Problemele pe care le acuză toţi investitorii străini în ceea ceprivesc proiectele alături de statul român sunt invariabil legatede incertitudinile care apar din cauza politizării excesive a unordomenii, energia fiind poate cel mai important, dar şi ainconsecvenţei actului decizional al statului. În cazul celor douăreactoare, construcţiile trebuia să înceapă anul acesta, dar defapt acum încă se mai poartă discuţii privind ce participaţie artrebui să aibă fiecare investitor, cât ar trebui să aibă statul şialtele.
"Cernavodă are propriile lui semne de întrebare ca proiect, dincolode nelămuririle generate de plecarea CEZ. Este posibil să cadă depe agendele multor investitori din această cauză", au conchis sursedin piaţă.
Calendarul unei investiţii amânate
n Octombrie 2007: Sunt aleşi cei şase investitori străini pentruCernavodă dintr-o listă în care au figurat iniţial nume precumEnergy Holding sau Lafarge.
n Iunie 2008: După luni bune de negocieri, statul decide că în locde 20% din proiect, vrea 51%. Fără prea multe explicaţii, valoareaproiectului se dublează de la 2 la 4 mld. euro.
n Noiembrie 2008: Se semnează acordul investitorilor.
n 2009: Se înfiinţează compania de proiect EnergoNuclear. Laconducerea ei este numit Dan Ionescu, membru al PD-L, care la bazăera inginer de aviaţie. Ulterior este înlocuit cu un specialist îndomeniul nuclear, Dragoş Popescu.
n 2009-2010: Statul român declară în repetate rânduri că nu arebani să-şi susţină participaţia la reactoare şi că este dispus săşi-o diminueze.
n Septembrie 2010: CEZ părăseşte proiectul reactoarelor 3 şi 4. Mairămân Enel, RWE Power, GDF SUEZ, Iberdrola, ArcelorMittal Româniaşi Nuclearelectrica.
n Septembrie 2010: În loc de începerea construcţiilor, acordulinvestitorilor se prelungeşte până la sfârşitul lui 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
