Companii

Ce s-a ales cu adevărat de investiţiile cu fonduri europene din turism. Ce inaugura Elena Udrea în 2011 şi cum arată acum

Din obiectivele realizate în proiectul „Turism Balnear şi de Agrement-Mangalia“, aşa cum erau numite la inaugurare în iulie 2011, acestea au devenit un simbol al banilor cheltuiţi aiurea şi al delăsării autorităţilor locale. galerie foto

Autor: Mirabela Tiron

07.07.2016, 11:27 6230

Cinci bazine în care turiştii trebuia să facă tratament în ape mezotermale sulfuroase, construite între staţiunile Saturn şi Venus în 2011 şi inaugurate de Elena Udrea, fostul ministru al turis­mului, în cadrul unui proiect de 4,4 mi­lioane de euro (din care 3,7 milioane de euro fonduri Phare şi bani de la buget) zac părăsite în mijlocul drumului, într-o stare avansată de degradare, pline cu gunoaie şi apă murdară.

Din obiectivele realizate în proiectul „Turism Balnear şi de Agrement-Mangalia“, aşa cum erau numite la inaugurare în iulie 2011, acestea au devenit un simbol al  banilor cheltuiţi aiurea şi al delăsării autorităţilor locale, deşi scopul lor era să contribuie la creşterea atractivităţii staţiunilor din sud. Amenajarea acestor bazine trebuia să fie primul pas spre valorificarea poten­ţialului balnear al zonei şi impunerea staţiunilor Saturn şi Venus ca staţiuni balneare reprezentative în România. Beneficiarul proiectului inaugurat de Udrea în 2011 a fost Consiliul Local.

„Bazinele acelea reprezintă clar un exemplu de bani prost investiţi. Nu se pot face proceduri în nişte ligheane construite la drum, care nu sunt îngrădite, nu dispun de o porţiune de spaţiu verde, de o zonă care să asigure intimitate celui care vine la tratament cu ape mezosulfuroase“, este de  părere Lucian Ion, proprietarul hotelului Palace Resort&Spa din Venus. Hotelul pe care îl conduce oferă tratamente în ape mezotermale sulfu­roase, dar în patru bazine mari, cu volum de 1.000 de metri cubi, unele pentru femei şi altele pentru bărbaţi. „Bazinele pe care le avem reprezintă pentru hotel o formulă de atragere a turiştilor, avem zeci de persoane care vin la tratament, dar oferim condiţii“, a spus el. Hotelierul spune că primul pas pentru realizarea unui astfel de bazin îl reprezintă auto­rizaţia de la Agenţia de Resurse Minerale, apoi autorizaţiile de la Mediu şi Sănătate, iar investiţia variază în funcţie de serviciile oferite şi de modul în care se realizează amenajarea.

 
 

Autorităţile locale nu au valorificat investiţia în bazine

Cristian Radu, primarul Mangaliei, nu a putut fi contactat de ZF până la închiderea ediţiei. Valoarea investiţiei doar în cele cinci bazine nu a fost făcută publică de oficialii primăriei.

„Sunt de câteva luni şef turism în cadrul Primăriei Mangalia. Nu ştiu ce s-a întâmplat de nu funcţionează acele bazine, colegul meu de la proiecte ar trebui să ştie“, a fost răspunsul Alinei Niţoi din cadrul Primăriei Manga­lia.  Contactat de ZF, Ciprian Popa, şef proiecte la Primăria Mangalia, a declarat că  primăria a fost cea care a făcut proiectul, dar în 2012 a predat pe proces verbal bazinele către Administraţia Domeniului Public şi Privat (ADPP), care trebuia să aibă grijă de bazine.

ZF l-a contactat telefonic pe Ilie Marius, şef al ADPP, subordonată Consiliului Local, care a declarat: „Sunt de trei săptămâni aici, trebuie să mă informez, să îmi trimiteţi solicitare pe email“. ZF a transmis solicitare pe e-mail, dar nu a primit răspuns până la închi­derea ediţiei.

„Consider că este un abuz în serviciu din partea celor care nu au avut grijă de investiţia făcută şi cu bani de la Guvernul României.  Acele persoane ar trebui sancţionate. Este încă un exemplu că investiţiile acestea trebuie să fie făcute de autorităţile locale. Fiind o investiţie pe turism poate că era bine să fie verificată de oamenii din domeniu“, a spus Elena Udrea pentru ZF,  adăugând că nu cunoştea situaţia în care au ajuns bazinele. 

 

Firma de construcţii, controlată de un om de afaceri controversat

Compania care s-a ocupat de construirea bazinelor este Argos SA, cu afaceri de 16 milioane de lei anul trecut, parte din grupul cu acelaşi nume controlat de Lucian Lazia, un om de afaceri controversat care a avut mai multe contracte cu statul şi cel care l-a denunţat pe un apropiat al lui Radu Mazăre, Sorin Strutinsky, preşedinte al CVM Tomis Constanţa, reţinut într-un dosar pentru dare de mită şi trafic de influenţă, potrivit presei locale. ZF nu i-a putut contacta pe oficialii Argos.

 
 

Ce spune un consultant pe fonduri europene 

„Toate proiectele făcute cu fonduri Phare au o perioadă de monitorizare de 3-5 ani, dacă nu sunt îndepliniţi indica­torii, atunci Autoritatea de Management poate începe recuperarea banilor, dacă a trecut perioada de monitorizare atunci nu se mai poate face nimic. Având însă o componentă cu bani de la bugetul statului, Curtea de Conturi este cea care trebuie să verifice modul în care a fost cheltuit banul public“, a spus Cosmin Drăgoi, consultant în fonduri europene.

 

Investiţii care nu folosesc turismului

"Cred că cel mai important este că reuşim să facem investiţii care să foloseacă turismului românesc. Din păcate, zona de sud a litoralului şi astăzi este subiect de critici pentru că aici turismul a căzut mult în ultimii 20 de ani”, declara  în 2011, la inaugurarea bazinelor, Elena Udrea, citată de Mediafax.

Bazinele nu au folosit însă turismului românesc, nu reprezintă o atracţie a staţiunilor, ci o investiţie blamată de privaţi. “A fost vorba de bani furaţi clar”, spune un alt hotelier din zonă, care nu a dorit să apară cu numele.

Corina Martin, şefa Asociaţiei Litoral –Delta Dunării, spune că cele cinci bazine nu au fost niciodată incluse într-un circuit turistic, că nici nu s-a ştiut de existenţa lor. “Cei din Mangalia nu vor să colaboreze cu noi pentru promovarea litoralului, nu au nici măcar o asociaţie”, a spus ea.

Banii publici au  fost cheltuiţi aiurea şi pe alte proiecte. În perioada 2009-2011, Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale, condus de Elena Udrea, a cheltuit 133,6 milioane de lei (31 mil. euro) şi pentru dezvoltarea de bazine de înot în ţară, din care doar două erau gata, însă în doar unul singur se putea  înota.

Sudul litoralului  are nevoie de o strategie clară de dezvoltare dar şi de investiţii care să aducă proiecte funcţionale pentru a atrage cât mai mulţi turişti, ca să reuşească să concureze cu staţiunile din nordul litoralului şi cu cele de pe litoralul bulgăresc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO