Până nu vin datele detaliate, nu se poate şti clar dacă frânarea se datorează stopării exporturilor Nokia sau încetinirii economiei din zona euro, unde merg două treimi din exporturile României.
Cert este că în pofida încetinirii bruşte din decembrie, România a atins în 2011 un record al exporturilor - 45 mld. euro. Importurile s-au oprit la 55 de miliarde de euro.
De unde provine deficitul comercial de 10 miliarde de euro? Trebuie remarcat că spre deosebire de economia anului 2000 şi chiar a anului 2004, deficitul comercial nu mai are ca sursă principală deficitul sectorului "maşini şi echipamente de transport". La exporturi de 18 mld. euro provenite din acest sector în 2011, importurile au fost relativ egale.
Prin investiţia Renault la Dacia (exporturi de 3 mld. euro în 2011), economia românească poate acum contrabalansa importurile de automobile, în primul rând germane, atât de dorite de consumatori. Este adevărat că şi minimul istoric al vânzărilor de automobile noi din 2011 (80.000 de maşini, egale cu nivelul anului 2002) a contribuit la acest rezultat al balanţei sectoriale. Dacă la automobile s-a rezolvat problema deficitului, de unde provine minusul de 10 miliarde de euro? Surprinzător, cea mai mare factură necompensabilă cu livrări la export nu este nici în sectorul energetic şi nici în cel alimentar.
Este adevărat că importurile de gaze (1,2 mld. euro în 2011) şi petrol/produse petroliere (4,7 mld. euro în 2011) costă România circa 6 miliarde de euro pe an, dar aici există şi exporturi de 2,5 miliarde de euro pe an, aşa încât doar 35% din deficitul comercial total de 10 miliarde de euro provin din deficitul de combustibili.
La produse agroalimentare, băuturi şi tutun exporturile au fost de 2,9 miliarde de euro în 2011, faţă de importuri de 3,7 miliarde de euro, deci deficitul comercial alimentar s-a redus la 800 de milioane de euro, la jumătate faţă de 2008.
Aşadar, de aproape jumătate din deficitul comercial extern sunt responsabile energia (pondere de 35% în total deficit) şi mâncarea (pondere de 8% în total deficit). Atunci, cine este responsabil de cealaltă jumătate? Chimia.
Produsele chimice - organice, anorganice, vopsele, îngrăşăminte chimice, medica mente, materiale plastice - au înregistrat importuri de 7 miliarde de euro în 2011 faţă de exporturi de doar 2,8 miliarde de euro.
Reiese un deficit comercial de 4,2 miliarde de euro, adică aproape jumătate din deficitul comercial total de 10 miliarde de euro înregistrat anul trecut.
Intrând mai în detaliu, de unde provine acest minus de 4,2 mld. euro? 1,6 mld. euro este deficitul pe medicamente, la importuri de 2,5 mld. euro corespunzând exporturi de 700 mil. euro. Românii au ajuns să consume medicamente cu lingura, dublu faţă de acum patru ani.
Încă 300 mil. euro reprezintă deficit din cosmetice, iar materialele plastice au contat cu 1,1 miliarde de euro la minusul pe chimie.
Un semn bun este că la medicamente exporturile sunt în creştere cu 20%, iar la cosmetice cu 40%.
Şi iată cum la 20 de ani de la Revoluţie economia este forţată să treacă la o nouă fază - a produselor chimice, cu valoare adăugată mai mare.
Pentru că, privind restrospectiv, economia a avut nevoie de 10 ani ca să se ridice de pe platforma de 8-10 miliarde de euro exporturi pe an pe cea de 40-45 de miliarde de euro.
Evoluţia s-a bazat pe exporturile de automobile şi de echipamente pentru automobile.
Anterior, în decada 1990-2000, distrugerea industrială a fost oprită doar de extinderea exporturilor de textile şi pielărie în lohn.
Achiziţia de anul acesta a fabricii de pantaloni de la Sfântu Gheorghe de către suedezii de la Autoliv, care vor face acolo volane, ilustrează această evoluţie. Zece ani pentru a trece de la pantaloni la volane.
Cât timp ne va lua pentru a trece de la volane la medicamente?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
