În general, indiferent de reţea, magazinele din oraşele mari au veniturile cele mai mari din România, în frunte cu cele din Bucureşti.
Astfel, dacă cele mai mari zece oraşe găzduiesc 50% din totalul magazinelor moderne, în ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea depăşeşte această valoare, potrivit estimărilor ZF. În contextul în care veniturile totale ale acestor reţele merg spre 10 mld. euro anual, cele mai mari zece oraşe contribuie cu peste 5 mld. euro.
Din totalul supermarketurilor, hipermarketurilor şi magazinelor de tip discount din comerţul modern, circa o treime sunt în Bucureşti, cel mai dezvoltat oraş al României. Aici locuieşte circa 10% din populaţie, însă salariul mediu este cu circa 60% mai mare decât media de la nivel naţional de circa 400 de euro net pe lună. Mai mult, tot aici îşi au sediul cele mai importante companii din ţară, astfel că, la fel ca în majoritatea cazurilor, Capitala este cel mai important centru de business din România. Acesta este motivul pentru care retailerii s-au înghesuit aici. După Bucureşti, cele mai mari oraşe din România sunt şi cele mai dezvoltate, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare putere de cumpărare. De aceea, cele mai mari centre urbane (împreună cu Bucureştiul) găzduiesc jumătate din totalul magazinelor din comerţul modern, cele mai atrăgătoare pentru comercianţi fiind Braşov, Timişoara şi Constanţa. Împreună, cele trei au aproape 10% din totalul magazinelor din comerţul modern.
În funcţie de formatul de magazin şi de modelul de business, unele reţele şi-au concentrat atenţia mai mult pe aceste oraşe comparativ cu altele. Astfel, cei doi discounteri – Lidl şi Penny Market – şi lanţul de supermarketuri Profi au acoperit toată ţara, atât oraşele mari, cât şi cele medii şi mici. Cele trei reţele au mers atât în marile centre urbane, dar şi în oraşele de doar câteva mii de locuitori pentru că modelul lor de business pariază pe preţuri mici astfel că pot merge şi în localităţile cu putere de cumpărare mică.
Aceste reţele încearcă astfel să aibă acoperire naţională, iar în oraşele secundare ele se bat cu jucătorii locali, şi de cele mai multe ori câştigă lupta pe preţ pentru că achiziţionează volume mari de marfă şi primesc preţuri mai bune. În cazul lor, cele mai mari zece oraşe din ţară găzduesc între 17 şi 30% din totalul magazinelor.
La polul opus se află reţele precum Mega Image şi Cora, poziţionate pe segmentul superior de preţ.
„Parte din strategia Mega Image a fost să se concentreze pe Bucureşti pentru că este o insulă în interiorul României, atât ca venituri şi populaţie, cât şi ca stil de viaţă“, spunea în urmă cu circa un an, la finalul mandatului, Xavier Piesvaux, fostul manager al Mega Image. El adăuga că pentru a acoperi tot Bucureştiul Mega Image va merge până la 500 de unităţi, pentru ca apoi să iasă în provincie printr-o achiziţie la nivel naţional.
În era lui Piesvaux retailerul a crescut de la 16 magazine cu venituri de 54 mil. euro la peste 480 unităţi în prezent şi afaceri ce ar putea atinge pragul de 1 mld. euro în curând. Din total, circa 80% din magazine sunt în Bucureşti.
„Mai mult, aici sunt autorităţile centrale, aici îşi au sediul marile corporaţii“, adăuga Piesvaux. Executivul mai spunea că scopul Mega Image nu a fost acela de a se poziţiona în permanenţă ca fiind cel mai ieftin retailer, nu are nici volumele de vânzări, nici oferte de produse şi nici formatul pentru acest lucru. De aceea
s-a şi concentrat pe Bucureşti, unde salariul mediu este cu 60% peste media pe ţară şi unde rata şomajului este redusă.
Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au sediul în Capitală este de circa 430-440 de miliarde de lei, respectiv mai bine de o treime din totalul businessului românesc. Multe dintre aceste companii au sediul în Bucureşti, dar au operaţiuni şi în ţară. „Creierul“ businessului este în Capitală.
În cazul unor reţele precum Mega Image sau Cora, circa 70-90% din totalul magazinelor lor se află în cele mai mari zece oraşe din ţară pentru că au mers după puterea de cumpărare. Astfel, pentru că puterea de cumpărare este peste medie, şi bonul mediu este mai mare decât în alte oraşe, astfel că ele generează chiar mai mult din business.
Un exemplu în acest sens este Cora care are opt dintre cele 11 magazine în aceste oraşe, adică aproape 73%. În totalul veniturilor însă acestea contribuie cu 90%, potrivit estimărilor ZF.
