Cele mai îngrijorătoare statistici. Numărul de copii înscrişi în preuniversitar a scăzut cu 10% în 5 ani. Din 1990 încoace şcoala românească a pierdut 1,8 milioane de elevi

Numărul copiilor înscrişi în în­vă­ţământul preuni­ver­sitar în anul şcolar 2015-2016 a fost de puţin peste 3 mi­lioane, arată da­tele de la Ministerul Educaţiei, în scă­dere cu 5% faţă de 2014, după ce în fie­care an învă­ţământul românesc pierde din sta­tis­tici zeci de mii de preşcolari şi elevi.

Datele de la Institutul Naţional de Sta­tistică (INS) arată că în 1990 Ro­mânia avea 4,8 milioane de copii în gră­di­niţe, şcoli şi licee, iar în 2014 numărul acestora scăzuse cu 1,8 milioane.

Statistica are date doar până în 2014, însă un calcul simplu pe baza datelor publice existente arată că numai în cinci ani şcoala românească are un efectiv redus cu 10%, iar faţă de 1990 de­clinul este de aproape 40%, potrivit calculelor ZF.

„Un motiv al scăderii numărului de copii înscrişi la nivelul învăţământului preuniversitar este scăderea natalităţii şi anume rata scăzută a fertilităţii. Dacă ne uităm la generaţiile de dinainte de 1989 se năşteau în jur de 360.000 de copii pe an, iar în prezent s-a ajuns la o medie de 200.000 de copii“, spune Marian Preda, profesor şi decan al Fa­cul­tăţii de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Învăţământul preuniversitar cu­prinde copii cu vârsta între 0 şi 6 ani, învă­ţă­mântul preşcolar, elevii cu vârste între 3 şi 6 ani, învăţământul primar şi secun­dar, respectiv învăţământul supe­rior care poate fi liceal, profesional cu durată de minimum trei ani, cât şi învă­ţă­mântul post­liceal. Numărul ele­vilor din şcolile ro­mâneşti a scăzut de la an la an cu 14 mii, până la 72 mii de elevi pe an. În anul şcolar 2015-2016, sistemul preuniver­sitar de învăţământ românesc a cuprins circa 3 milioane de copii, în scădere faţă de anul anterior cu aproximativ 154 de mii de copii, iar tendinţa de scădere arată că în anul şcolar viitor s-ar putea coborî pentru prima dată sub pragul de 3 milioane de elevi şi preşcolari.

„Problemele demografice, cât şi migraţia sunt probleme extrem de grave în ceea ce priveşte numărul copiilor înscrişi în sistemul educaţional preuni­ver­sitar, acesta se va înrăutăţi în urmă­torii 20 de ani. În situaţia migraţiei, ro­mânii aleg să plece şi să îşi ia copiii cu ei deoa­rece alocaţiile şi facilităţile în rân­dul străinilor sunt mult mai mari. De exemplu o alocaţie per copil în străină­tate poate ajunge la 800 de euro“, ex­plică sociologul Alfred Bulai. Feno­menul migraţiei prinde şi familiile de români ai căror copii se nasc în străină­tate, care urmează din start grădiniţe şi apoi şcoli din statele de rezidenţă.

În 2013, numărul de copii români născuţi de mamele de cetăţenie română în străinătate a ajuns la 30.000, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranţi români rezultă o rată a fertilităţii de 12,5 copii la mia de locuitori, mult peste cea din ţară. Numărul copiilor născuţi în străinătate a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migraţie externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi emigranţi români îşi înte­meiază familiile peste graniţe.

 „Unii copii se nasc în străinătate. Dacă am aduna toţi copiii până în 18 ani, am ajunge la aceste pierderi ilustrate de statistici“, mai spune Marian Preda. Sociologul adaugă că dincolo de migraţie şi de scăderea natalităţii şi abandonul şcolar trebuie luat în calcul atunci când ne raportăm la declinul popoulaţiei şcolare din România.