"În 2012 estimăm o creştere sub stanţială, vom face 100 de noi angajări în centrul de dezvoltare de software de la Sibiu, de a cărui deschidere ne apropiem. Deşi avem în prezent doar 40 de angajaţi în centrul din Bucureşti, creşterea este una controlată. Căutăm candidaţi care să aibă trei calităţi ideale la angajare: capacitatea de asumare de responsabilităţi, pasiunea şi spiritul de echipă", spune Mircea Hotăran, 55 de ani, general manager al CGS Europe.
Pe piaţa locală CGS este prezentă prin două divizii: CGS România, prin care oferă servicii de call-center pentru clienţi din trei continente şi CGS Europe, care furnizează servicii de IT pentru clienţi din SUA şi Europa (inclusiv România).
CGS Europe este divizia europeană a companiei care este un fel de "hub" pentru activităţile strict legate de zona de IT, oferind atât produse proprii ale CGS - soluţii în domeniul ERP-urilor, de exemplu - dar şi soluţii de business dezvoltate alături de parteneri globali precum Microsoft sau IBM. Filiala de call-center, CGS România, are 2.500 de angajaţi în centrele din Bucureşti, Braşov şi Sibiu, iar această companie a anunţat planuri masive de angajare anul acesta, de până la 1.000 de oameni.
Hotăran spune că CGS va angaja dezvoltatori de software atât pentru poziţii de junior, cât şi pentru seniori, care să cunoască engleza şi germana. Însă principalele criterii la angajare rămân atitudinea candidaţilor şi o politică corectă din punctul de vedere al dezvoltării profesionale.
Salariul unui dezvoltator de software începe de la 500 - 600 de euro net pe lună şi poate depăşi 2.000 de euro net, în cazul unui senior, potrivit datelor din piaţă. Raportat la un salariu mediu de 1.000 de euro net oferit angajaţilor din divizia CGS Europe, pentru care costul total al angajatorului (incluzând şi taxele şi impozitele la stat) este de 1.800 de euro net, rezultă că numai anul acesta compania CGS Europe va "injecta" în economia locală între 1,6 şi 2 milioane de euro.
Există două tipuri de angajaţi din zona de dezvoltare a CGS: cei care contribuie la dezvoltarea de soluţii şi aplicaţii de business (care au între 25 şi 40 - 45 de ani) şi cei care acordă consultanţă în implementarea de soluţii de business (cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani).
"Mi-aş dori ca CGS să nu fie privită doar ca o companie care doar oferă salarii atractive, ci ca un angajator în cadrul căruia salariaţii să aibă capacitatea de dezvoltare. Un drept fundamental al celor care lucrează cu mine este capacitatea de a greşi. Încercăm să încurajăm foarte mult ceea ce înseamnă iniţiativa şi partea de ino vare pe care angajaţii o pot aduce la un moment dat în cadrul companiei", explică Hotăran. El spune că, de foarte multe ori, candidaţilor din zona de IT li se pun întrebări de tipul: "Care este valoarea adăugată pe care ai adus-o companiei pentru care ai lucrat?" şi că această întrebare este oarecum nedreaptă, pentru că ei nu sunt pregătiţi şi nu sunt ajutaţi să vadă ce înseamnă valoarea adăugată pe care o aduc ei în companie. El spune că îşi doreşte ca dezvolatorii din compania sa să nu fie oameni care doar scriu cod, ci care interacţionează foarte des cu clienţii şi dispuşi să-şi dezvolte abilităţile de comunicare.
"IT-istul este adesea văzut drept omul care are o privire unidirecţională. De foarte multe ori am văzut IT-işti care, stând la 2 metri distanţă, comunicau prin chat, căutând să evite comunicarea face-to-face sau cea verbală. Nu cred că acest lucru este neapărat bun. Noi îi spijinim să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi de relaţionare cu mediul înconjurător." Şeful CGS Europe mai spune că, în domeniul dezoltării de software, vârsta medie şi totodată optimă a angajaţilor este cuprinsă între 25 şi 40-45 de ani, aceasta fiind perioada de viaţă în care un om are capacitatea de asimilare foarte ridicată, dar şi de adaptare la dinamica domeniului. Însă una din cele mai mari probleme ale sectorului IT o reprezintă durata de integrare a tinerilor absolvenţi de facultăţi IT în business.
"Este o caracteristică a ţărilor emergente de a dezvolta o apetenţă deosebită pentru ultimele tehnologii, iar acest lucru ne recomandă ca o piaţă de forţă de muncă atractivă pentru pieţele străine. Trebuie să ne focusăm pentru a creşte nivelul de candidaţi pe care îl putem pune la dispoziţie regional şi de a reduce pe cât de mult timpul pe care un tânăr absolvent în are de parcurs din momentul în care termină până în momentul în care devine productiv. De regulă, durează între 3 şi 6 luni până când un tânăr absolvent devine productiv", a mai spus Hotăran.
Anual, între 3.000 şi 3.500 de tineri termină o facultate cu profil IT, însă lipsa unei cooperări strânse între firmele de IT şi universităţi, dar şi salariile scăzute ale profesorilor au condus la o scădere a calităţii pregătirii absolvenţilor.
"Pe de o parte, se vorbeşte de scăderea calităţii învăţământului. Pe de altă parte, în diferite concursuri internaţionale tinerii români câştigă foarte multe medalii. În mod evident trebuie făcut ceva pentru valorificarea potenţialului existent prin implicarea mediului privat în universităţi, dar această implicare nu trebuie să fie unidirecţională", a mai spus Hotăran.
Mircea Hotăran a fost timp de aproape zece ani (1995- 2004) preşedintele şi directorul general al Ciel România, companie care oferă software pentru servicii financiare, pe care a condus-o alături de fratele său, Silviu Hotăran, cel care a fost timp de 12 ani directorul general al Microsoft România. Şeful CGS Europe a mai ocupat funcţii de conducere în companii precum Nivis şi Net Brinel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
