„Noi, agricultorii, nu avem încotro decât să cumpărăm. Nu poţi pierde terenul. Nu ai cum să îl laşi pe altul să vină să îţi sufle terenul de sub nas. La preţurile de acum îţi trebuie 25 de ani pentru a amortiza achiziţia de teren“, a explicat Gheorghe Lămureanu, administratorul Agroterra, o fermă de 1.400 de hectare din Constanţa.
El spune că micii proprietari aşteaptă cotaţii de peste 4.000 de euro pentru fiecare hectar pentru că antreprenorii care au făcut o afacere din producţia de grâu, porumb sau rapiţă lucrează de mai bine de două decenii la comasarea terenurilor prin contracte de arendă şi schimburi de terenuri iar astfel de loturi de câteva sau câteva zeci de hectare stau în calea construcţiei unor suprafeţe compacte. „Fac o investiţie de 1 milion de euro într-un sistem de irigat şi nu pot pierde suprafeţe. Eşti obligat, nu ai ce să faci. Altfel, îi voi iriga gratis noului proprietar sau se poate nimeri un hidrant pe un teren care nu mai e al tău şi poţi avea accesul interzis“, explică Lămureanu, care avut în acest an un buget de investiţii de 300.000 de euro.
Noua lege a tranzacţiilor cu terenuri arabile, intrată în vigoare în acest an, îi obligă pe cei care vor să renunţe la terenuri să urmeze un proces birocratic ce începe cu afişarea pubică a ofertelor de vânzare. Sistemul permite pentru prima dată o transparentizare a acestui segment din piaţa funciară, ce a intrat în atenţia marilor investitori abia în ultimii ani.
Site-urile direcţiilor agricole judeţene s-au umplut în ultimele patru luni cu oferte ale proprietarilor dornici să renunţe la teren, dar puţine suprafeţe scoase la vânzare pot fi considerate relevante pentru întreaga piaţă având în vedere că grosul este reprezentat de fâşii de mici dimensiuni de până la 1 sau 2 hectare. Astfel de suprafeţe pot fi exploatate cu greutate comercial şi sunt în general absorbite de exploataţiile mai mari din fiecare zonă în parte.
