Companii

Ciurtin de la Albalact si-a bugetat plus 40%

Ciurtin de la Albalact si-a bugetat plus 40%

Raul Ciurtin

01.02.2009, 19:30 29

Albalact Alba Iulia, singura companie detinuta de antreprenori locali din top cinci producatori de lactate, si-a bugetat in acest an o crestere de 40% a cifrei de afaceri, ritm dublu fata de rezultatul obtinut in 2008, ca urmare a extinderii productiei si a preluarii producatorului de branzeturi Raraul din Campulung Moldovenesc.
"In trecut, capacitatile de productie au fost limitate. Incepand cu toamna anului 2008 am ajuns la parametri optimi si din decembrie am atins rezultatele pe care ni le doream. Anul acesta, ne bazam pe anumite categorii de produse pe care astazi le vindem mai putin, dar care vor inregistra cresteri de volume in cursul acestui an", a declarat Raul Ciurtin, presedintele si cel mai important actionar al Albalact.
Brandurile dezvoltate de Albalact - Zuzu si Fulga - vor avea in continuare cea mai mare contributie la avansul cifrei de afaceri, in timp ce preluarea Raraul va aduce cateva milioane de euro si obiectivul de a intra pe locul trei la categoria branzeturi.
In ultimii doi ani, Albalact a investit peste 10 mil. euro in constructia unei noi fabrici de lactate in judetul Alba si alte 3,5 mil. euro pentru achizitia Raraul din Campulung Moldovenesc.
 
 
 
TITL: Guvernul Boc pariaza pe accize si pe TVA
 
Dupa mai mult de o luna de discutii legate de buget si planul masurilor anticriza, Guvernul a reusit la sfarsitul saptamanii trecute sa adopte o forma finala a acestora. Insa seria intalnirilor nu s-a terminat, bugetul urmand sa mai fie discutat o data astazi cu partenerii sociali, pentru ca numai ulterior sa fie transmis Parlamentului spre aprobare.
Este pentru prima data in ultimii sapte ani cand bugetul de stat nu a fost aprobat la timp, antrenand lipsa unor repere privind evolutia taxelor, dar si a investitiilor publice, ceea ce a determinat companiile sa recurga la revizuiri succesive ale bugetelor proprii.
Prima varianta a bugetului pentru acest an a fost aprobata de fostul guvern la sfarsitul lunii octombrie, dar actualul Executiv a retras proiectul din Parlament.
Bugetul se fundamenteaza pe o crestere economica de 2,5%, la 144 mld. euro, un deficit bugetar de 2%, o inflatie de 5% si un curs de 4 lei/euro, cifre complet schimbate fata de indicatorii pe care a fost stabilit bugetul aprobat de fostul guvern, in contextul deteriorarii perspectivelor economice sub impactul crizei internationale.
La nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile sunt estimate pentru acest an la un total de 205,5 mld. lei (echivalent a 51,3 mld. euro), reprezentand 35,5% din PIB. Ministrul finantelor Gheorghe Pogea spune ca nivelul veniturilor la bugetul general consolidat va creste, ca urmare a "masurilor de revenire la nivelul contributiilor din 2008 si a accelerarii calendarului de accizare".
Analistii sunt insa sceptici cu privire la realizarea cifrelor incluse in buget.
"Desi proiectul de buget este foarte ambitios in termeni de taiere a unor cheltuieli publice, amanare a unor majorari salariale si suspendare de bonusuri in sectorul public, noi vedem plafonul deficitului bugetar la 5% din PIB, fata de tinta Guvernului de 2%. Principala problema in 2009 este legata de veniturile bugetare, care ar putea scadea puternic pe fondul incetinirii economiei", comenteaza Anghel.
Claudia Medrega
 
TITL: Riscul ascuns al economiei iese la suprafata: 4,4 milioane de romani au rate la banci
 
La un total de 4,8 milioane de salariati din economie, bancile au dat peste 7 milioane de credite de retail.
 
Liviu Chiru
In goana dupa credite, cinci romani au ajuns sa aiba de rambursat imprumuturi luate de la nu mai putin de 17 banci, dupa cum arata datele Biroului de Credit la sfarsitul lui 2008.
Dimensiunea riscului cu care se confrunta sistemul bancar in contextul deprecierii abrupte a leului si al cresterii dobanzilor se vede insa din faptul ca peste 1,5 milioane de clienti sunt indatorati la cel putin doua banci, ceea ce poate antrena efecte de contagiune in cazul in care un client nu mai poate plati ratele.
In total, la sfarsitul lui 2008 peste 4,4 milioane de romani figurau cu datorii in registrele bancilor dupa mai bine de patru ani in care retailul a fost cuvantul de ordine pentru toti jucatorii din industria financiara. Numarul total al creditelor acordate se ridica la peste 7 milioane, in conditiile in care totalul salariatilor din economie este de 4,79 milioane, carora li se mai adauga aproape 4,7 milioane de pensionari.
De altfel, pana spre sfarsitul lui 2007 bancile nici nu se concentrau foarte mult pe gradul de indatorare al clientului, fiind preocupate mai ales de cota de piata. De-abia in urma cu doi ani au cazut de acord ca Biroul de Credit sa centralizeze si informatii pozitive, ceea ce presupune raportarea sumelor totale imprumutate de un client, chiar daca nu a ajuns sa inregistreze restante. In vara lui 2007, BNR a permis relaxarea normelor de creditare (care a insemnat cresterea gradului de indatorare de la 30%-35% pana la un maxim de 70% din venituri) doar pentru bancile care raportau si informatii pozitive la Biroul de Credit.
Frenezia creditarii prin care multi clienti au ajuns sa se supraindatoreze, incepe insa acum sa isi arate reversul medaliei. Doar in noiembrie, restantele populatiei au urcat cu 10%, la 990 de milioane de lei (circa 262 de milioane de euro), potrivit datelor BNR, care preia aceste informatii de la Biroul de Credit. In perioada august-noiembrie s-au adunat restante de 75 de milioane de euro.
"In luna decembrie vedem o scadere a restantelor populatiei. Totusi, perspectivele sunt pesimiste, avand in vedere deprecierea cursului si cresterea dobanzilor din ultima perioada", comenteaza Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Potrivit datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie, ponderea restantelor in totalul portofoliul de credite contractate de populatie a urcat la aproape 1%, dupa ce in 2006 si 2007 fusese de putin peste 0,7%.
Creditul contractat de populatie a ajuns la 99,2 mld. lei (circa 25 mld. euro) in decembrie. Comparativ cu ianuarie 2006, soldul marcheaza un salt de peste patru ori. In acest interval, restantele au crescut de sase ori, plecand insa de la o baza redusa.
Numarul persoanelor care inregistrau restante la plata creditelor era in noiembrie de putin peste 442.000, adica circa 10% din numarul total al celor care au contractat credite. Cum ponderea sumelor restante in volumul total de credite este de numai 1%, inseamna ca majoritatea celor care ajung sa nu isi mai plateasca ratele au imprumuturi de mica valoare, cum sunt cele contractate in magazine pentru bunuri de folosinta indelungata.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO