Exportul de gaze naturale dinspre România spre Ungaria va fiposibil din punct de vedere tehnic cel mai devreme în 2-3 ani, deşiguvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru caproducătorii locali să-şi poată vinde gazele şi pe alte pieţe pânăla finalul anului viitor, potrivit unui memorandum de înţelegereconvenit de Executiv cu Comisia Europeană.
Angajamentul guvernului de a da drumul la exporturile de gazenaturale vine în contextul în care România este dependentă deimporturile ruseşti, anul trecut 17% din consumul de 14 miliarde demetri cubi de gaze venind de la Gazprom. În primele luni aleacestui an importurile de gaze ruseşti au ajuns la un nivel recordde aproape 40% din consum. Acest lucru s-a înregistrat în contextulîn care, potrivit jucătorilor din piaţă, depozitele s-au golit înperioada în care mai multe industrii, cum este cea chimică, au fostalimentate numai cu gaze din producţia internă şi nu cu un coşformat din importuri şi exporturi. Pe de altă parte însă, rezervelede gaze ale României mai ajung numai pentru încă 15 ani în ritmulactual de consum, moment din care importurile vor avea o ponderedin ce în ce mai mare în consum, iar eventualele exporturi de gazevor duce la epuizarea mult mai rapidă a rezervelor. Aceasta arputea să fie un risc pentru securitatea energetică a României,având în vedere că la începutul anului 2008 Rusia a oprit gazele,iar ţările care nu au avut resurse interne ca Serbia sau Bulgariaau suferit mult mai mult decât România.
Miza cea mare a realizării acestor exporturi este mai alespentru cei doi producători interni Petrom şi Romgaz. Cele douăcompanii îşi vând gazele produse local la un preţ recomandat decătre Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei(ANRE), care este de două ori mai mic comparativ cu cel alimporturilor din Rusia. Deşi libertatea acestor companii de aexporta gazele produse local ar însemna încasări mai mari şiimpozite mai generoase plătite către statul român, preţul cătreconsumatorul final ar putea creşte prin mărirea importurilornecesare acoperirii consumului. În majoritatea ţărilor producătoarede gaze politica statului este de a proteja populaţia şiîntreprinderile locale prin preţuri mai mici decât cele practicatepe plan internaţional, până când acestea, prin acumulări decompetitivitate şi productivitate, vor putea face faţă preţurilorexterne.
Încă doi-trei ani
Guvernul va trebui "să întreprindă toate acţiunile necesarepentru a se asigura că fluxul bidirecţional de gaze la graniţa cuUngaria este stabilit până la sfârşitul anului 2012", se arată înmemorandumul amintit. În realitate însă, până în prezent, cele douăpărţi implicate în proiect, Transgaz şi FGSZ Natural GasTransmission Close Company, compania de transport al gazelor dinUngaria, membră a grupului petrolier MOL, nici măcar nu au ajuns laun acord de dezvoltare în comun pentru această fază aproiectului.
"Este nevoie de o investiţie într-o staţie de compresare agazelor pe partea ungară a conductei şi sunt necesare anumiteinvestiţii şi pe partea română a conductei. Trebuie să ajungem laun acord de dezvoltare în comun şi după această etapă ar mai finecesari 2-3 ani pentru realizarea proiectului", au spusreprezentanţii FGSZ.
Investiţii suplimentare
De cealaltă parte, Transgaz spune că fluxul de gaze dinspreRomânia spre Ungaria depinde de decizia operatorilor detransport, deşi Transgaz este chiar operatorul de transport degaze naturale din România.
"Data estimată pentru asigurarea tehnică a transportului de gazeprin conducta Arad - Szeged depinde de decizia operatorilor detransport de a renegocia Acordul de Operare. Pentru asigurareaexportului de gaze naturale prin conducta Arad - Szeged suntnecesare investiţii suplimentare. Valoarea investiţiei va fistabilită după realizarea unui proiect tehnic pentru asigurareaposibilităţii curgerii fizice a cantităţilor de gaze în ambelesensuri", au precizat reprezentanţii Transgaz.
În prezent, România nu este conectată în sensul exportului degaze naturale cu niciuna dintre pieţele vecine.
Exportul pe hârtie
Reprezentanţii FGSZ spun însă că dincolo de exporturile efectivede gaze naturale, cu livrare propriu-zisă, se pot face şi livrărivirtuale de gaze, un fel de swap-uri, care însă nu presupunexporturi fizice de gaze dinspre România spre Ungaria.
"Am avut discuţii despre aceste livrări virtuale (cu Transgaz -n.red.), dar până acum nu am ajuns la nicio concluzie", au maiprecizat reprezentanţii părţii ungare.
Conducta Arad - Szeged a fost pusă în funcţiune la mijlocullunii octombrie anul trecut, după aproape 10 ani de discuţii,lucrări şi amânări. Ungaria a devenit astfel primul vecin pe undeRomânia a putut lua gaze, în contextul în care până acum la capătulconductei s-au aflat mereu ruşii de la Gazprom. Specialiştii auspus la acel moment că nu este exclus ca o parte din gazeleimportate prin Arad - Szeged să fie tot ruseşti, dar preţul estemai avantajos.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
