Companiile cu capital străin au doar 24% din numărul de salariaţi din economie, dar realizează aproximativ 40% din cifra de afaceri totală, precum şi din PIB, a declarat ieri Constantin Chirca, director adjunct la Direcţia Statistică din Banca Naţională.
Firmele cu capital străin (ISD) - cu mai mult de 20 de salariaţi şi peste 30 mil. lei cifră de afaceri - au avut circa 919.000 de salariaţi, adică circa un sfert din totalul de 3,8 milioane de salariaţi şi au realizat o cifră de afaceri de aproape 97 mld. euro, în anul 2011, în timp ce la nivelul întregii economii cifra de afaceri a fost de 237,4 mld. euro, potrivit statisticilor prezentate de oficialul BNR.
"Au apărut întrebări dacă investiţiile străine contribuie la PIB şi cu cât contribuie, dacă sunt rentabile, ce pondere au în numărul mediu de salariaţi sau în cifra de afaceri la nivelul întregii economii. Vă prezint aceste date în premieră. Companiile ISD au numai 24% din numărul mediu de salariaţi, dar realizează 41% din cifra de afaceri şi 39% din valoarea adăugată brută (VAB - n. red.)", a spus Chirca la un seminar organizat ieri la BNR.
În ultimii ani investiţiile străine au fost în cădere liberă, ajungând în 2011 la 1,8 mld. euro. Criza din Europa şi tensiunile politice interne au determinat şi în 2012 continuarea trendului de scădere a investiţiilor străine, până la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor zece ani.
Cifra de afaceri pe salariat la firmele străine a depăşit în 2011 nivelul de 100.000 euro/persoană, fiind aproape dublă faţă de nivelul indicatorului pe total economie. Totodată, productivitatea muncii (VAB/salariat) trecea în 2011 la companiile străine de 21.000 euro/persoană, faţă de 13.000 euro/persoană pe total economie, potrivit statisticilor prezentate de Chirca.
La nivelul întregii economii, companiile ISD au avut o pondere de 71,4% din exporturile României şi 62,6% din importuri. "Firmele ISD au o contribuţie mare la exporturi şi nu grevează aşa de mult creşterea importurilor."
Din totalul investiţiilor străine directe, care au ajuns la sfârşitul anului 2011 la un sold de 55 mld. euro, circa 44% au ajuns în industrie, iar 31,5% către industria prelucrătoare.
Pe de altă parte, atât în comerţ, cât şi în construcţii au ajuns aproximativ 11% din totalul investiţiilor străine directe, în timp ce în agricultură au mers doar 2,4%.
"Industria prelucrătoare are ponderea cea mai mare în stocul de ISD. Ar fi fost cu certitudine mult mai bine pentru economia românească dacă investiţiile străine se îndreptau în proporţie mai mare spre industria prelucrătoare unde se creează valoarea adăugată cea mai mare. Industria prelucrătoare are ponderea cea mai mare la formarea PIB."
Firmele străine din industria prelucrătoare au avut 43,4% din salariaţi şi au realizat în anul 2011 64% din cifra de afaceri şi 57% din valoarea adăugată în economie. Industria are o contribuţie de circa 30% la Produsul Intern Brut.
Firmele ISD din comerţ au avut în 2011 17,3% din salariaţi şi au realizat aproape 35% din cifra de afaceri şi din valoarea adăugată în economie. În schimb, companiile străine din telecomunicaţii şi informaţii au obţinut o cifră de afaceri reprezentând 66% din total şi 72,6% din valoarea adăugată din economie, cu salariaţi reprezentând 44,5% din total.
"Industria, agricultura, construcţiile trebuie să aibă o pondere cât mai mare în PIB ca să fie pusă eticheta dacă o ţară este dezvoltată sau nu. Şi în servicii se creează valoare adăugată brută, dar ponderea este mai mică. În strategia Lisabona s-a stabilit că trebuie să fie susţinută dezvoltarea industriei prelucrătoare în Europa, trebuie să nu «fugă» în alte zone, pentru că va avea ponderea cea mai mare la bunăstare. Ca să ai un PIB cât mai mare trebuie să îţi orientezi dezvoltarea cât mai mult către sectoarele unde există cât mai multe operaţiuni", a explicat Chirca.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a arătat că odată cu încetarea crizei la nivel mondial se va trece la o combinaţie între economia orientată spre servicii şi cea orientată spre producţie de bunuri şi servicii, o economie circulară, care merge pe "reciclări". "România se uită la agricultură foarte mult. România va avea o agricultură performantă doar dacă ea va fi legată de un sistem foarte activ şi puternic de servicii."
Care este relaţia companiilor de stat cu economia
Companiile de stat au contribuit în 2011 cu doar 7% la valoarea adăugată din economie, dar au avut arierate reprezentând un sfert din totalul arieratelor din economie, după cum reiese din graficele prezentate la sfârşitul anului trecut de Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal. Analizând structura arieratelor companiilor private se observă că un sfert din restanţe sunt la buget, aproape 70% sunt datorii către furnizori şi circa 8% sunt restanţe la bănci. În ceea ce priveşte companiile de stat, două treimi din arierate sunt la buget, aproximativ 33% la furnizori şi doar 1% la bănci. În timp ce în cazul companiilor private arieratele sunt sub 10% din cifra de afaceri, arieratele companiilor private s-au majorat în ultimii doi ani ajungând la aproape jumătate din cifra de afaceri generată. Comportamentul de plată s-a deteriorat în timpul crizei, arieratele companiilor publice şi private din România ajungând la aproape 20% din PIB. La companiile de stat ponderea a oscilat în jurul a 5% din PIB.
Notă: Compania investiţie străină directă este acea firmă rezidentă, în care un investitor nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris sau din voturi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
