Prăbuşirea industriei chimice a fost principalul factor care a generat scăderea consumului de gaze pe plan local, în perioada 2008-2016 cererea venită din partea acestui sector reducându-se cu mai bine de 60%. Peste graniţă, la vecinii unguri, businessul cu produse chimice a înflorit în perioada analizată, cu gaz din import, creşterea afacerilor din sector fiind de peste 34%.
Datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) oglindesc dezastrul din industria chimică locală. Dacă la nivelul anului 2008 consumul industrial chimic era de 3 miliarde de metri cubi, în 2016 acesta ajunsese la numai 1,2 miliarde de metri cubi. Populaţia a ajuns să consume mai multe gaze decât chimia, chiar şi în contextul în care doar una dintre trei case este conectată la reţeaua de gaze, restul încălzindu-se cu vreascuri.
Pentru îngrăşămintele chimice, gazul este materie primă, în contextul în care 70% din costuri sunt reprezentate de folosirea acestei resurse. Dincolo de această ramură însă, informaţiile disponbile arată că prin prelucrarea petrolului şi a gazului prin industria chimică pot rezulta mai bine de 70.000 de produse.
Cum veritabile lanţuri de business locale, cum ar fi combinatele chimice sau rafinăriile cu secţii de petrochimie, au fost trase pe linie moartă, posibilele noi resurse din Marea Neagră nu îşi mai găsesc cumpărători pe plan local. Peste graniţă însă, se dezvoltă deja o cerere importantă pentru gazul românesc.
