Datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că în primele nouă luni fermele eoliene au primit peste 771.200 de certificate verzi în contul unei cantităţi similare de energie electrică produsă, cifră care este de peste zece ori mai mare faţă de bilanţul de 75.125 de certificate din perioada similară a anului trecut.
Principala explicaţie pentru această evoluţie este creşterea capacităţii instalate în parcuri eoliene care la finalul primelor nouă luni era mai mare cu aproape 60% faţă de tot ceea ce s-a montat în 2010.
Ponderea energiei eoliene deja a început să se facă simţită în producţia naţională de electricitate, ultimul raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arătând că în luna iulie 1,2% din toată energia produsă în România a provenit din acest tip de investiţii.
Lumină pentru 500.000 de gospodării
Cu această cantitate de energie ar fi putut fi alimentate timp de nouă luni circa 500.000 de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh.
Teoretic, parcurile eoliene ar fi putut asigura necesarul de energie al tuturor gospodăriilor din oraşele Constanţa şi Tulcea în intervalul analizat, acestea fiind de altfel şi cele mai fierbinţi zone pentru astfel de investiţii.
Liderul detaşat al banilor făcuţi din vânt sunt cehii de la CEZ care prin parcul de 337,5 MW din localitatea dobrogeană Fântânele au încasat în perioada analizată aproape 25 de milioane de euro din certificate verzi.
Podiumul este completat de Energias de Portugal, proprietarii parcului eolian de 90 MW de la Peştera (Dobrogea), în alte căror conturi au intrat circa 5 milioane de euro, şi de italienii de la Enel care au câştigat 4,2 milioane de euro din certificate verzi printr-un parc de 34 MW amplasat în comuna Valea Nucarilor din Tulcea.
Ce sunt certificatele verzi?
Certificatele verzi sunt principalul instrument prin care statul român a decis să sprijine investiţiile în energie regenerabilă.
Ca membru al UE, România şi-a asumat prin tratatul de aderare o serie de obiective privind ponderea pe care energia verde o va avea în consumul de electricitate la finalul anului 2020. Pentru că astfel de proiecte sunt mai costisitoare în comparaţie cu cele de energie convenţională, pentru a-şi atinge ţintele stabilite, România a trebuit să vină cu un plan de sprijin pentru energia regenerabilă pentru a-i atrage pe investitori.
Astfel, mecanismul gândit de statul român este bazat pe aceste certificate verzi.
În prezent, fiecare producător de energie verde primeşte un certificat pentru fiecare MWh produs. Preţul acestui certificat variază între 27-55 de euro. Mai departe, instrumentul este vândut către furnizoriii de electricitate, cum este E.ON Moldova Furnizare, de exemplu, care sunt obligaţi ca în coşul pe care îl livrează clienţilor să aibă un anumit procent de energie regenerabilă.
Dovada îndeplinirii acestei cote obligatorii este chiar numărul de certificate verzi achiziţionate. Cum însă acest lucru este un cost pentru companiile de furnizare, el va fi transmis în facturile plătite de populaţie şi de companii, lucru care va duce la scumpiri.
Dincolo de acest certificat verde, companiile pot ieşi în piaţa liberă sa-şi vândă energia produsă.
Din ce în ce mai bine
Lucrurile însă se vor schimba radical în perioada umătoarele pentru că săptămâna trecută Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează sistemul de sprijin pentru energia verde.
Ordonanţa schimbă fundamental actualul sistem de recompensare cu un singur certificat indiferent de tehnologia utilizată. Astfel, investitorii în energie eoliană vor primi câte 2 certificate verzi până în 2017, iar cei din energie solară câte 6 certificate verzi. În total, valoarea schemei de sprijin cu certificate verzi până în 2020 va avea o valoare de peste 10 miliarde de euro, potrivit calculelor ANRE.
Deşi odată cu aplicarea acestei ordonanţe, companiile de profil promit investiţii de 5 miliarde de euro în energie verde, părţile mai puţin bune vor fi scumpirea facturilor şi posibile probleme pentru funcţionarea sistemului energetic mai ales din cauza eolienelor.
Două lucruri mai puţin bune
De la anul facturile la energie ar urma să crească cu 2,5%.
Totodată, din cauza caracterului incontrolabil al energiei eoliene devin obligatorii unităţi de reglaj, aşa cum este proiectul de un miliard de euro al hidrocentralei Tarniţa - Lăpuşteşti, şi odată cu ele şi luarea unor măsuri pentru stimularea consumului de energie electrică.
În absenţa acestora, Transelectrica a anunţat recent că investitorii ar trebui să ia în calcul riscul ca parcurile lor de "mori de vânt" să fie oprite atunci când siguranţa sistemului o cere.
Numai hidro a scăzut
Nu numai energia eoliană a avut un an bun până acum, ci mai toate formele de producere a electricităţii din surse verzi.
La energie fotovoltaică de exemplu, creşterea producţiei de energie electrică în primele nouă luni ale anului comparativ cu pe rioada similară din 2011 a fost de 178 de ori, principala explicaţie fiind că de anul acesta au intrat în funcţiune nişte parcuri solare mai importante.
De altfel, mulţi oameni din piaţă spun că energia solară va fi noul boom după eoliene, mai ales ţinând cont de numărul foarte mare de certificate verzi pe care urmează să-l primescă.
La biomasă s-a înregistrat o dublare în perioada analizată atât a cantităţii de energie produsă, cât şi a banilor încasaţi de investitori.
Singura formă de energie regenerabilă care a înregistrat o scădere în primele nouă luni ale anului a fost cea realizată în micile hidrocentrale, una dintre explicaţii fiind seceta de anul acesta. Astfel, energia realizată în astfel de unităţi a fost cu peste 30% mai mică în intervalul analizat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
